Nicușor Constantinescu a fost ELIBERAT. Declarație în fața Penitenciarului Rahova: Haideți să încetăm cu arestările astea

Publicat: 06 12. 2014, 01:00

UPDATE  Președintele suspendat al CJ Constanța Nicușor Constantinescu a declarat, vineri, la ieșirea de la Spitalul Penitenciar Rahova, unde a stat în arest preventiv din 6 noiembrie, că nu dorește nimănui să treacă prin ce a trecut el și că ar trebui să se termine cu arestările.

La ieșirea de la Spitalul Penitenciar Rahova, jurnaliștii i-au spus șefului suspendat al CJ Constanța că pare „în mare formă” și l-au felicitat.

„Nu doresc nimănui să treacă prin ce am trecut eu. Astăzi am avut instanță la Constanța, am mers 300 de kilometri dus, 300 întors și a trebuit să mă bărbieresc”, le-a spus Constantinescu.

El a mai spus că îi este foarte greu să explice în câteva cuvinte prin ce a trecut în SUA, unde a suferit intervenții chirurgicale pentru cancer, având și complicații, adăugând că atunci când SUA au refuzat extrădarea sa, el a venit „pe propria răspundere” și „nesilit de nimeni în România” ca să fie judecat.

„După cum ați văzut, (am fost, n.r.) arestat 30 de zile, astăzi e a 30-a zi și nu aș dori nimănui să treacă prin ce am trecut eu, știind că sunt nevinovat, dovadă că inclusiv astăzi, și pe 26 noiembrie la Curtea de Apel București, am fost eliberat pentru lipsă de probe, nu e nicio probă împotriva mea”, a declarat Nicușor Constantinescu.

Întrebat de ce nu a mai stat în SUA pentru tratament, Constantinescu a răspuns că a renunțat la radioterapie, nu pentru că nu ar mai fi avut bani, ci pentru că ar fi trebuit să mai stea cel puțin două luni în America.

„Ori în țară, după cum vedeați, toată lumea spunea că eu sunt cel care am fugit în Costa Rica, în America, în Zimbabwe, când de fapt eu nu fugisem nicăieri”, a mai declarat Constantinescu.

Întrebat care sunt condițiile din penitenciar, Constantinescu a răspuns că sunt „destul de proaste”, adăugând că la spital au fost „ceva mai bune”, pentru că „sunt mai puțini în cameră, sunt trei – patru maxim”.

„Cum să te simți când știi că ești bolnav de cancer, trebuie să începi radioterapia și eu de 30 de zile nu am fost tratat la oncologie nicio zi. Pentru că eu sunt un bolnav, chiar dacă am fost operat de cancer, trebuie să fiu tratat în continuare, să fiu supravegheat. Eu nu am început niciun tratament până acum, doar mi s-au confirmat diagnosticele la Institutul Oncologic București”, le-a mai declarat Constantinescu jurnaliștilor.

El a mai spus că „orice om trebuie să reziste la orice îi dă Dumnezeu și viața”.

„Haideți să încetăm cu arestările astea, să începem și noi o chestiune de normalitate, nu o chestiune în care să ne arestăm unii pe alții preventiv și până la urmă să constatăm că de fapt nu-i condamnat nimeni din păcate”, a mai declarat el.

Înainte de a pleca, el le-a urat jurnaliștilor „Sănătate!” și „La mulți ani!” și a precizat că merge acasă, la familie.

Magistrații Curții de Apel Constanța au judecat, vineri, contestația formulată de avocații lui Nicușor Constantinescu la decizia Tribunalului Constanța, de menținere a arestării preventive în cazul președintelui suspendat al Consiliului Județean Constanța.

Instanța a admis solicitarea lui Nicușor Constantinescu, astfel că acesta va fi cercetat sub control judiciar, urmând să fie eliberat din Spitalul Penitenciar Rahova, unde este încarcerat.

Președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța a fost adus la Curtea de Apel Constanța, vineri, în jurul orei 11.20, declarând jurnaliștilor, la intrare, că se simte ca într-un sicriu.

„Mă simt oribil. Ca într-un sicriu”, a spus el.

În sală, el a fost așteptat de soția sa, de fiică și de mama sa.

După ce a intrat în sala de judecată, Nicușor Constantinescu a refuzat să-i fie scoase cătușele, așa cum cere procedura, solicitând să fie lăsat încătușat. În cele din urmă, cătușele i-au fost îndepărtate după intrarea judecătorului în sală, la solicitarea acestuia.

În timpul ședinței, avocații lui Nicușor Constantinescu au cerut din nou anularea măsurii arestului preventiv și înlocuirea acestuia cu controlul judiciar, în timp ce procurorii DNA au susținut că această măsură trebuie menținută deoarece Constantinescu nu a revenit în țară de bunăvoie, ci doar pentru că îi expirase viza pentru Statele Unite ale Americii

Instanța a rămas în pronunțare, decizia, care este definitivă, fiind dispusă vineri după-amiază.

Nicușor Constantinescu a fost încarcerat la Spitalul Penitenciar Rahova, în baza unui mandat de arestare emis de Tribunalul Constanța privind nefinanțarea Centrului Militar Zonal. De asemenea, el este cercetat sub control judiciar în dosarul în care este judecat pentru că nu s-a supus controlului Curții de Conturi, decizia fiind luată de Curtea de Apel București, care i-a admis o contestația la măsura arestării, dispusă inițial și în acest dosar.

Într-o declarație de presă transmisă miercuri din penitenciar, Nicușor Constantinescu a susținut că este victima deciziilor contradictorii ale instanțelor, fiind anchetat sub control judiciar într-un dosar și arestat preventiv în altul.

Nicușor Constantinescu a stat mai multe luni în SUA, invocând faptul că nu poate călători cu avionul, întrucât se operase de cancer. În acest context, România a cerut autorităților americane extrădarea președintelui suspendat al CJ Constanța, însă solicitarea s-a lovit de un refuz. Ulterior, edilul suspendat a fost găsit în Turcia și reținut de autoritățile de acolo. O zi mai târziu, în 6 noiembrie, Constantinescu a revenit în țară, fiind imediat preluat de polițiști și dus la Tribunalul București, pentru confirmarea mandatului de arestare emis în lipsa sa.

În perioada în care Nicușor Constantinescu s-a aflat în SUA, după emiterea primului mandat de arestare pe numele său, în 23 iunie, reprezentanții Consiliului Județean Constanța au trimis mai multe scrisori la care erau atașate documente medicale pentru a demonstra că președintele CJ nu poate fi transportat în țară și că neefectuarea terapiei îi poate pune viața în pericol. De asemenea, Nicușor Constantinescu a trimis și el din SUA un comunicat de presă în care susținea că a informat mai multe instituții, între care Ambasada SUA și Departamentul de Stat al SUA, despre „deciziile abuzive” luate împotriva sa.