Prima reacție a oamenilor din sistem, la proiectul Legii Turismului: Noi, deja, facem asta. E prostesc să mai treci datele o dată și în sistemul informatic
” Face parte din ansamblul legilor Big Brother. În mod normal raportarea turiștilor e obligatorie. Se face prin fișe. În fiecare seară Poliția primește aceste fișe ale turiștilor. Întotdeauna s-a făcut asta. Faptul că le mai trec o data informatic e prostesc pentru că ele există deja și le pot da la STS, SRI sau oricui vrea să știe cine a mers la hotelul x, în data de 23 august, de exemplu. În privința datelor de facturare, cât și cum, ține de ANAF. Poate fi o formă de încurajare a evaziunii fiscale, e discutabil însă. Pentru că și acum poți șunta. Poți să nu dai fișa turistică și nu știe nimeni dacă s-a cazat turistul. Asta poate fi valabil și acum prin neînregistrarea în sistem. S-ar putea să încurajeze mai mult evaziunea fiscală. O structură mică ar putea fi tentată să o facă”, a declarat, penru MEDIAFAX, Paul Popa, directorul Centrului de Informare și Promovare Turistică Sinaia.
Acesta a mai spus că e nevoie o dezbatere publică și de un sistem transparent pentru ca modificările să ajute domeniul.
.”Ca o părere personală, există riscul la o creștere a structurilor neoficiale. Ca să nu încurajezi chestia asta ar trebui ca sistemul acesta informatic să fie foarte transparent. Să știm ce se întâmplă cu datele mele, cât se duce și unde. E un fel de mică lege Big Brother. E foarte lăudabilă și e ok dar ea trebuie să vină alături de un pachet care să încurajeze, cum ar fi scăderea taxelor. Ea nu e rea ca inițiativă, dar dacă nu se face o dezbatere publică largă, să fie chemați toți cei implicați, să se explice clar ce se întâmplă, de ce, care e rațiunea, nu e ok. Dacă rațiunea e să scoată bani, e un eșec”, a afimat Paul Popa.
Pe de altă parte, un alt reprezentant din turism spune că nu pot exista politici clare pentru turiști dacă nu există și cifre clare.
„Nu e o temă nouă. E și în acest moment acest sistem, dar pe hârtie. Ce se dorește e informatizarea lui. Și până acum dădeam datele la Poliție. Comunicarea însă a fost extrem de proastă pe tema asta. Cel mai important și mai pozitiv este că vom avea cifre reale de turiști. Nu putem face politici pentru turiști dacă nu avem cifre clare. Nu poți face marketing. Povestea cu evaziunea fiscală e o prostie. De departe, scopul cel mai important este că ne trebuie date statistice în timp real pentru a face politici pentru turiști. Alții fac 14% din PIB prin turism și noi sub 2%. Ne interesează câți moldoveni sunt, cât au stat, unde. Am fi geniali, am ști cum să ne pregătim, să gestionăm priorități. De departe, e un lucru pozitiv să obții statistici, nu identități”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Adrian Voican, președintele Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova.
Proiectul legii turismului, lansat în dezbatere publică, prevede, printre altele, înființarea Sistemului Informatic de Evidență a Activității de Turism din Romania (SIEATR), care va fi asigurat de STS și care va colecta și stoca date despre turiști și despre unitățile de cazare.
Furnizorii de servicii turistice colectează următoarele date în fișa de anunțare a sosirii și plecării turistului: numele, prenumele, data nașterii, locul nașterii, cetățenia, date referitoare la domiciliu: țară, localitate, stradă, număr, date referitoare la actul de identitate: tipul, seria și/sau numărul, data eliberării și instituția emitentă, statul emitent, codul numeric personal sau numărul personal de identificare, cu excepția turiștilor străini care nu posedă un astfel de număr, data sosirii și data plecării, scopul călătoriei, date privind plata, inclusiv adresa de facturare, date din profilul „client fidel”, dacă există, agenția sau agentul de turism prin care a fost făcută rezervarea sau a fost cumpărat biletul.
Datele SIEATR transmise de către furnizorii de servicii turistice se stochează pe o perioadă de cinci ani de la momentul transmiterii.
Autoritățile competente să utilizeze datele cu caracter personal cuprinse în SIEATR sunt Ministerul Afacerilor Interne: Direcția Generală Management Operațional, Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Direcția Generală de Protecție Internă, Direcția Generală Anticorupție, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Ministerul Apărării Naționale: Direcția generală de informații a apărării și Ministerul Public.