SCHIMBĂRI. Ce se întâmplă cu Pământul în această perioadă. Oamenii de știință nu au mai văzut așa ceva – FOTO

Publicat: 10 04. 2020, 10:44
Actualizat: 10 04. 2020, 15:32
Ce se întâmplă cu Pământul în această perioadă. Oamenii de știință nu au mai văzut așa ceva / Sursă FOTO: Pixabay - caracter ilustrativ

Pământul vibrează substanțial mai puțin, deoarece există o activitate mai mică în plan mondial ținând cont că străzile aglomerate din marele orașe sunt acum goale, traficul pe autostrăzi s-a redus la minimum și tot mai puțini oameni ies pe străzi.

Măsurile globale de izolare pentru combaterea răspândirii coronavirusului au făcut lumea aparent mult mai liniștită, fapt observat și de oamenii de știință, relatează CNN.

Seismologii din întreaga lume observă că este mult mai puțin zgomot seismic ambiental – adică vibrațiile generate de mașini, trenuri, autobuze și oameni care își duc viața de zi cu zi. Și în lipsa acestui zgomot, crusta superioară a Pământului se mișcă mai puțin decât de obicei.

Crusta superioară a Pământului se mișcă mai puțin

Thomas Lecocq, geolog și seismolog la Observatorul Regal din Belgia, a subliniat pentru prima dată acest fenomen înregistrat la Bruxelles.

Bruxellesul înregistrează o reducere de aproximativ 30% (până la 50%) a zgomotului seismic ambiental încă de la jumătatea lunii martie, în perioada în care țara a început să implementeze închiderea școlilor și a diverselor afaceri, dar și alte măsuri de distanțare socială, potrivit lui Thomas Lecocq.

Acest nivel de zgomot este egal cu ceea ce s-ar vedea seismologii în ziua de Crăciun, a subliniat acesta.

Evenimentele seismice mai mici, mai ușor de detectat

Reducerea zgomotului a avut un efect deosebit de interesant la Bruxelles: Thomas Lecocq și alți seismologi sunt capabili să detecteze cutremure mai mici și alte evenimente seismice pe care anumite stații seismice nu le-ar fi înregistrat în mod normal.

De exemplu, stația seismică din Bruxelles. În vremurile normale, a spus Thomas Lecocq, este „practic inutilă”.

Stațiile seismice sunt de obicei înființate în afara zonelor urbane, deoarece zgomotul uman redus ușurează ridicarea vibrațiilor subtile din sol. Cea din Bruxelles, însă, a fost construită acum mai bine de un secol, iar orașul s-a extins de atunci în jurul său.

Zumzetul zilnic al vieții orașului înseamnă că stația din Bruxelles nu ar înregistra de obicei evenimente seismice mai mici. Seismologii s-ar baza în schimb pe o stație de foraj separată, care folosește o conductă adânc în sol pentru a monitoriza activitatea seismică.

„Dar pentru moment, din cauza liniștii orașului, este aproape la fel de bună ca cea care înregistrează și la adâncime”, a explicat Thomas Lecocq.

Seismologii din alte orașe observă efecte similare

Paula Koelemeijer a postat pe Twitter un grafic care arată cum a fost afectat zgomotul din Vestul Londrei, cu scăderi în perioada după ce școlile și spațiile publice din Regatul Unit s-au închis și din nou după ce a fost anunțată închiderea orașului de către guvern.

Celeste Labedz, doctorand la Institutul Tehnologic din California, a postat un grafic care arată o scădere mai accentuată în Los Angeles.

Cu toate acestea, seismologii spun că reducerea zgomotului este o amintire sumbră a unui virus care a îmbolnăvit mai mult de un milion de oameni, a ucis zeci de mii și a stopat ritmul normal al vieții.

Mișcareaa seismică ambientală redusă –  oamenii respectă regulile de izolare

Thomas Lecocq a subliniat faptul că aceste grafice care înregistrează zgomotul provocat de umanitate sunt dovezi că oamenii ascultă avertismentele autorităților de a rămâne în case și de a minimiza activitatea în afara acesteia cât mai mult posibil.

„Din punct de vedere seismologic, putem motiva oamenii să spună «Uitați! Simțiți că sunteți singuri acasă, dar vă putem spune că toată lumea este acasă. Toată lumea face la fel. Toată lumea respectă regulile»”, a spus specialistul potrivit sursei citate.

De asemenea, datele pot fi utilizate pentru a identifica zonele unde măsurile de izolare nu sunt respectate, a declarat Raphael De Plaen, cercetător postdoctoral la Universidad Nacional Autónoma de México.

„Acest lucru ar putea fi folosit în viitor rept un fator de decizie «OK, nu facem lucrurile corect. Trebuie să lucrăm la asta și să ne asigurăm că oamenii respectă asta, deoarece acest lucru este în interesul tuturor»”, a subliniat specialistul.