10 milioane de vieți s-ar putea pierde în lupta cu superbacteriile. Cât de departe a ajuns știința în războiul împotriva lor

Grupul de la Lincoln University a colaborat cu echipe de oameni de știință de la Universitatea din Liverpool, dar și cu cercetători din Olanda, Belgia și Singapore pentru a reuși acest lucru, notează The Telegraph.

Datele lor, publicate în Journal of Medicinal Chemistry, oferă primele dovezi, în urma unor studii realizate pe șoareci, că tratamentul poate ucide stafilococul auriu și enterococul rezistent la vancomicină, amblele bacterii figurând pe noua listă a Organizației Mondiale a Sănătății care cuprinde 12 patologii prioritare pentru care nu mai există tratament cu antibiotice și reprezintă cele mai mari amenințări la adresa omenirii. 

Munca lor este un pas înainte, însă nu schimbă situația disperată în care se regăsește medicina în lupta contra superbacteriilor.

Cele mai recente date furnizate de trustul caritabil Pew, cu sediul în Philadelphia, arată că în prezent există 80 de posibile noi medicamente, vaccinuri și alte produse „netradiționale”, candidate la rezolvarea acestei probleme a rezistenței la antibiotice și care ar putea salva omenirea de la pericolul pierderii războiului împotriva noilor generații de infecții ucigașe.   

Gândul IT Revoluție în stocarea datelor. Un mic cristal de sticlă poate păstra cunoștințele omenirii mii de ani. Rezistă la foc, apă și atacuri cibernetice

06:30

EXCLUSIV VIDEO Unde vrea Primăria Sectorului 4 să mai facă un nou pasaj subteran, după ce se va termina Podul de la Apărătorii Patriei. City-manager: „Va facilita foarte mult traficul”

06:00

Nevoia de noi tratamente nu a fost niciodată mai urgentă decât acum. Un studiu global realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, Maryland, arată că această problemă a fost alimentată de o creștere cu 65% a utilizării de antibiotice într-o perioadă de doar 15 ani, între 2000 și 2015. 

Nu departe de grupul Lincold, la Universitatea East Anglia din Norwich, profesorul Chagnjiang Dong, expert în medicină moleculară, s-a înscris și el în cursa descoperirii leacului acestei probleme acute și scoate la bătaie un altfel de candidat: un tratament care oprește construcția de pereți celulari cu două straturi, care protejează bacteriile virulente, care includ tulpini rezistente la salmonela, E.coli și legionela, toate acestea fiind cauze ale unor infecții grave. 

„Considerăm că am găsit o țintă foarte bună pentru un nou tratament. Sunt foarte optimist în ceea ce privește evoluția acestor cercetări”, a explicat profesorul Dong. 

În Leicester, profesorul Martha Clokie, expert în boli infecțioase, lucrează la bacteriofagi – microorganisme care pot distruge bacteriile. Clokie este și ea optimistă, însă are nevoie, ca și ceilalți cercetători, de mai multe investiții pentru a-și putea derula proiectul. 

Obținerea de noi tratamente împotriva superbacteriilor nu este o țintă imposibil de atins, însă pentru a fi atinsă, este nevoie de investiții și de susținerea experților care s-au angajat în această cursă contracronometru. 

În ultimii doi ani, nivelul de stres în rândul medicilor a crescut, după avertismentele repetate venite din partea OMS și a Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite, dar și din partea profesorului Jim O’Neill, o autoritate globală în ceea ce privește infecțiile cu bacterii.

Acesta din urmă a publicat un raport care arată că 10 milioane de vieți ar putea să se piardă din cauza infecțiilor cu superbacterii până în 2050. 

„Proceduri medicale cheie, cum ar fi operațiile la nivelul intestinului, cezarianele, intervențiile la nivelul articulațiilor și tratamentele pentru sistemul imunitar, cum ar fi chimioterapia în cazul cancerului, ar putea deveni periculoase”, a explicat expertul. 

OMS se teme, de asemenea, de lipsa unor stimulente comerciale pentru companiile farmaceutice, care să le determine să producă antibiotice. În martie 2017, OMS a publicat o listă de 12 substanțe patogene prioritare.

Pe lângă antibiotice, este nevoie și de tratamente precum vaccinurile cu acțiune pe termen scurt, anticorpi antibacterieni și alți agenți care să atace anumite proprietăți ale bacteriilor și de probiotice – bacterii bune, destinate înlăturării bacteriilor cauzatoare de diverse maladii.