ATENȚIE! 21 ianuarie, CEA MAI DEPRIMANTĂ zi a anului. Cât de reală este povestea BLUE MONDAY

A treia zi de luni a anului este considerată cea mai deprimantă zi a anului din 2005, odată cu mediatizarea unei teorii a psihologului britanic Cliff Arnall. Acesta a creat o formulă matematică elaborată pentru a calcula cele mai îngrozitoare zile ale anului.

Psihologul a luat în considerare mai multe premise:

– condițile meteo din această perioadă,

– facturile la utilități,

– datoriile,

– nivelul motivațional,

– sărbătorile de iarnă,

– faptul că mulți oameni urăsc zilele de luni.

OPINIE Cătălin Predoiu spune că atacurile din Marea Neagră indică o strategie de transformare a acesteia într-o ‹mare închisă›

17:20

FLASH NEWS Șefa Băncii Centrale Europene ar putea părăsi funcția cu un an înainte de termen. Motivul pentru care se grăbește numirea ei la conducerea Forumului Economic Mondial

17:18

Astfel, Cliff Arnall a stabilit că cea de-a treia zi de luni a anului este cea mai deprimantă zi, având în vedere că, în această perioadă, oamenii manifestă o stare de tristețe, inactivitate și consumă carbohidrați în exces.

Keep Calm & #StopBlueMonday in #CanaryIslands pic.twitter.com/Rvpeavc5JZ

— Dr. Cliff Arnall (@CliffArnall) January 18, 2016

Teoria a provocat o serie de dispute, Arnall fiind acuzat că a creat formula ca parte a unei campanii de marketing pentru o companie de turism. La origine, „Blue Monday” a făcut parte dintr-o campania publicitară, lansată de agenția Sky Travel care promova avantajele călătoriilor în luna ianuarie.

Ideea a fost preluată de un producător de înghețată, într-o altă campanie publicitară, care proclama drept cea mai fericită zi a anului a treia vineri din iunie.

Un studiu realizat pe un eșantion de 2.000 de britanici a arătat că persoanele care stau lângă fereastră sau care ies la plimbare pot scăpa mai ușor de starea de depresie din această perioadă a anului. De asemenea, experții recomandă sporturile specifice iernii sau, dacă vremea este mult prea friguroasă, exercițiile la sală.

În cursul lunii ianuarie 2019, în București, două persoane s-au aruncat în fața metroului, alte două au sărit de la etaj, iar un tânăr din Cluj-Napoca s-a autoincendiat. Psihologul Keren Rosner pune valul de sinucideri și de tentative pe seama unui gol existențial.

Psihologii apreciază că modalitățile de sinucidere sunt dure, dar probabil au fost alese cu scopul de a se produce imediat. Potrivit literaturii de specialitate, bărbații aleg sinucideri dure, iar femeile aleg un mod de sinucidere mai delicat.

„Sunt niște modalități de sinucidere imediată. Probabil, la cel care sătea la etajul 7, hotărârea a fost luată în urma unor gânduri și stări emoționale foarte puternice și a putut să se manifeste spontan, pentru că asta a fost varianta la îndemână, exceptând cazul cu focul. Acolo este o variantă demonstrativă mult mai mult decât dorința de sinucidere. Eu bănuiesc că este vorba despre patologie și a vrut să fie o formă de revoltă, ceva îl nemulțumea, ceva îl revolta foarte tare. În modul acesta, a vrut să vorbească despre problema lui, despre durerea lui, cumva să-i facă pe ceilalți, indirect și în mod inconștient, vinovați de ceea ce i se întâmplă. Este o formă foarte dureroasă, este o moarte lentă, nu este o moarte sigură,” a declarat psihologul Keren Rosner.

Persoanele care tind să găsească rezolvarea apelând la metode auto-violente simt o lipsă de perspectivă în viața lor, consideră că nimeni nu le poate sări în ajutor și, în cele din urmă, nu mai găsesc un sens al vieții. În cazul unor dintre ei, poate fi vorba despre o depresie netratată sau despre o situație extremă în care omul ajunge și din care nu găsesc ieșirea.

„În afară de suferința profundă, este și lipsa perspectivei de a ieși din acea stare, pentru că fiecare dintre noi avem probleme, dar știm că într-un fel sau altul, le vom rezolva și ne va fi din nou bine. Acești oameni au impresia că niciodată nu o să le mai fie bine, că nu mai au putința, posibilitatea, resursele psihice să lupte să poată ieși din situația de viață. Este vorba de un gol existențial, o lipsă totală de sens, nu-și mai găsesc sensul vieții, nu mai au nicio motivație și nicio ancoră pe care să o arunce în realitatea vieții, de care să se poată lega și să se tragă spre o stare de bine și un echilibru în viața lor,” adaugă Rosner.

Motivațiile pot fi diverse, dar cele mai multe se leagă atât de starea materială, cât și de cea care ține de viața socială. Cea mai bună metodă pentru a preveni astfel de tragedii este apelarea la un specialist care să ofere ajutorul necesar pentru a depăși momentele dificile.

„Având în vedere că este vorba de niște tineri până în 30 de ani, putem să bănuim că este vorba despre o situație extremă legată de posibilitățile și de perspectiva vieții. Da, este adevărat, este ianuarie, știm că ianuarie este cea mai tristă lună, avem și cea mai tristă zi din an tot în ianuarie. Este vorba de un cumul, s-au terminat sărbătorile, oamenii nu mai au bani, situația economică este dramatică în acest moment, situația locurilor de muncă de asemenea.(…) Sunt foarte mulți tineri care trăiesc într-o apatie generată de lipsa de preocupare, de plictiseala patologică, nu au nicio plăcere în a-și trăi viața și ajung în astfel de situații”, a mai declarat Keren Rosner.