Descoperire arheologică în Alaska: o așezare veche de 13.800 de ani ar putea ascunde cele mai vechi locuințe și urme ale primilor câini domesticiți pe continentul american

Arheologii au descoperit o tabără de bază antică în Alaska, care conține dovezi ale celei mai vechi locuințe și, posibil, ale celor mai timpurii câini domesticiți pe continentul american.

Arheologii care au săpat într-un sit vechi de 13.800 de ani din interiorul Alaskăi au scos la iveală mii de artefacte și fosile, inclusiv ceea ce ar putea fi oasele celor mai timpurii câini domesticiți din Americi, cele mai vechi ace și locuințe din emisfera vestică, precum și unelte din piatră care dezvăluie legături culturale de-a lungul Podului Terestru Bering.

 Loading ...

Într-un sit numit Shégˊ Xdaltthˊíˊ (care înseamnă „Ei au fost acolo” în limba athabaskană a populației native din Alaska), situat la aproximativ 34 de mile (55 de kilometri) sud-est de Fairbanks, arheologii au excavat o tabără folosită periodic, timp de un mileniu, de unii dintre primii oameni care s-au stabilit în America de Nord, relatează Live Science.

INEDIT Descoperire arheologică la Ierusalim: un monument circular din marmură, vechi de aproape 1.700 de ani, ar putea oferi indicii despre locul în care a fost înmormântat Iisus Hristos

14:41

EXTERNE Vânătoare de iPhone-uri în Strâmtoarea Ormuz. Sute de pescari au ieșit pe mare după ce o navă cu 2.500 de containere s-a scufundat

14:12

Shégˊ Xdaltthˊíˊ se află în estul Beringiei, regiunea geografică ce lega nord-estul Asiei de nord-vestul Americii de Nord în timpul ultimei ere glaciare. Cele mai recente studii arheologice și genetice sugerează că strămoșii populațiilor indigene americane de astăzi au ajuns pe continent în urmă cu aproximativ 21.000 de ani. Însă, deoarece siturile din Beringia reprezintă adesea rămășițele unor mici tabere sezoniere de vânătoare și sunt răspândite pe o suprafață geografică vastă, multe lucruri rămân necunoscute despre primii oameni care au locuit în emisfera vestică.

Mii de artefacte și fosile, scoase la iveală

„Mă așteptam să găsim unelte de vânătoare și resturi rezultate din cioplirea pietrei în jurul unuia sau a două vetre, dar nu aveam idee că vom da peste o tabără de bază cu zeci de mii de artefacte”, a declarat pentru Live Science, într-un e-mail, Kelly Graf, autorul principal al studiului și arheolog la Universitatea din Kansas. „A fost o surpriză totală!”

Într-un studiu publicat miercuri, 14 octombrie, în revista Science Advances, Graf și coautorii săi au prezentat în detaliu descoperirile de la Shégˊ Xdaltthˊíˊ, concentrându-se asupra celei mai vechi perioade de ocupare a sitului, care a avut loc în urmă cu aproximativ 13.800 de ani și reprezintă o dovadă că oamenii „se stabileau” pe noul lor teritoriu.

Cercetătorii au descoperit o vatră, o mică groapă și o pată în sol care indica locul în care se aflase cândva un stâlp de lemn, probabil rămășițele unui adăpost improvizat sau ale unei locuințe timpurii de tip cort. În plus, arheologii au scos la iveală unelte din piatră, ace din os și un pandantiv realizat dintr-un corn de animal. În apropiere, au găsit un cuptor săpat în pământ, plin cu cărbune și oase de animale, care era probabil folosit pentru a găti lent carnea pentru un grup familial numeros.

„Structura complexă de la Shégˊ Xdaltthˊíˊ reprezintă cel mai timpuriu caz potențial al unei structuri de locuit din America de Nord”, au scris cercetătorii în studiu. „Primii locuitori ai Alaskăi își cunoșteau bine împrejurimile.”

Sursă foto: Shutterstock

Legături între culturi

Arheologii au fost surprinși și de uneltele din piatră recuperate de la Shégˊ Xdaltthˊíˊ, deoarece acestea au forme distincte și sunt specifice centrului Alaskăi. Cunoscute sub numele de unelte bifaciale în formă de diamant, prevăzute cu un sistem de prindere, acestea au fost realizate din riolit și bazalt și seamănă cu cele găsite de obicei mult mai la vest, în Beringia, pe teritoriul actual al Siberiei de nord. În plus, artefactele din obsidian descoperite la Shégˊ Xdaltthˊíˊ arată că oamenii au adus roca vulcanică la sit dintr-o sursă geologică aflată la sute de mile spre nord-vest.

Potrivit cercetătorilor, oasele provenite de la peste o duzină de animale asemănătoare lupilor sugerează o legătură suplimentară cu Asia. Analiza maxilarului unuia dintre animale a arătat că acesta nu provenea de la un lup teribil (Aenocyon dirus) și nici de la un lup cenușiu (Canis lupus sp.) din Beringia pleistocenă, ci de la o populație de animale asemănătoare lupilor, specifică centrului Alaskăi. Dovezile genetice actuale sugerează că primii câini domesticiți din America de Nord proveneau din lupi siberieni. Momentul și localizarea geografică a sitului Shégˊ Xdaltthˊíˊ oferă dovezi indirecte că oamenii de acolo ar fi putut avea câini.

„La fel ca oamenii, este posibil ca și canidele de la Shégˊ Xdaltthˊíˊ și din alte situri timpurii din Alaska să fi fost imigranți recent sosiți din Beringia asiatică”, au scris cercetătorii.

Deși Shégˊ Xdaltthˊíˊ dezvăluie o relație cu siturile din Asia, potrivit studiului există și dovezi ale unor legături cu siturile americane timpurii situate la sud de calotele glaciare canadiene.

Un pandantiv antic, dovadă a legăturilor culturale

Un indiciu al acestor legături este prezența unor artefacte din os într-un set de cusut. Arheologii au descoperit opt fragmente de ace din os la Shégˊ Xdaltthˊíˊ. Anterior, singurele ace cu ureche recuperate proveneau din situri paleoindiene din America de Nord temperată. Prin urmare, potrivit studiului, acele de la Shégˊ Xdaltthˊíˊ sunt cele mai vechi ace descoperite vreodată în emisfera vestică și dezvăluie legături cu situri aflate mai la sud.

Un alt indiciu este pandantivul realizat dintr-un corn de animal. Acesta avea o gaură perforată la un capăt și era ascuțit la celălalt. Această piesă de bijuterie antică seamănă cu obiecte de podoabă personală găsite mai la sud, în America de Nord.

„Apariția simultană a acestor elemente culturale într-un singur sit, cel de la Shégˊ Xdaltthˊíˊ, este cu adevărat remarcabilă”, au scris cercetătorii, iar acestea „evidențiază legătura culturală puternică dintre primii locuitori ai Beringiei și cei ai Americii”.

Nu este încă limpede dacă oamenii de la Shégˊ Xdaltthˊíˊ călătoreau pentru a crea aceste legături. „Ar fi greu de stabilit dacă se deplasau înainte și înapoi de-a lungul vieții, dar cel puțin putem spune că exista o legătură”, a afirmat Graf.

Sursă foto: Shutterstock

Sunt necesare cercetări suplimentare în Beringia

Potrivit lui Graf, viitoarele săpături din Beringia i-ar putea ajuta pe arheologi să afle mai multe despre primii oameni din Americi. „Alaska este un teritoriu vast și foarte îndepărtat, așa că există doar câteva zone restrânse care au fost investigate în detaliu”, a spus ea.

Spencer Pelton, arheolog la Universitatea din Wyoming, care nu a participat la cercetare, a scris într-un comentariu publicat în aceeași revistă, Science Advances, că siturile indigene timpurii din Beringia sunt esențiale pentru înțelegerea populării Americilor.

„Shégˊ Xdaltthˊíˊ este remarcabil deoarece este cel mai vechi sit din Americi care conține un ansamblu bogat și divers de structuri, artefacte și resturi faunistice, indicând o ocupare rezidențială îndelungată și oferind o perspectivă fără precedent asupra vieții primilor locuitori ai Americii de Nord”, a scris Pelton.

Graf planifică deja viitoare săpături arheologice în zonă. „Sperăm să aducem cu noi, în verile următoare, câțiva tineri din comunitățile native din Alaska”, a spus ea, explicând că integrarea cunoștințelor locale este importantă pentru proiect. „Doi dintre coautorii noștri sunt membri vârstnici ai comunităților native din Alaska, reprezentate de organizațiile cele mai apropiate de sit”, a spus ea. Membrii vârstnici ai comunităților au dat numele sitului Shégˊ Xdaltthˊíˊ și l-au vizitat pentru a discuta unde să fie efectuate săpăturile și ce ar putea descoperi arheologii.

Mai sunt multe de aflat despre ceea ce se întâmpla în Beringia în urmă cu 14.000 de ani, au scris cercetătorii, mai ales că, în prezent, există doar două situri arheologice – inclusiv situl Bluefish Caves din Yukon, vechi de 24.000 de ani – care sugerează că oamenii se stabiliseră în Beringia cu mult mai devreme.