Aproape 110 focare de pestă porcină africană au fost depistate în România, în doar o săptămână. UPDATE | Cifrele dezastrului

Publicat: 07 08. 2021, 15:48
Actualizat: 01 09. 2021, 15:09
FOTO - caracter ilustrativ: Pixabay

Autoritatea Națională Sanitară veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat, vineri, că în perioada 30 iulie-5 august au fost înregistrate 108 noi focare de pestă porcină africană.

Astfel, au fost raportate 43 de focare în județul Ialomița, 30 în județul Teleorman, câte 5 în Bihor și Sibiu, 4 în Argeș, câte 3 în Olt și Sălaj, câte două în Buzău, Cluj, Iași și Prahova și câte un focar în Arad, Bacău, Brăila, Galați, Gorj, Maramureș și Vâlcea.

De asemenea, au fost stinse 11 focare de PPA: 3 în Bihor, 6 în Satu Mare și câte unul în Hunedoara și Sălaj.

În prezent sunt active un număr de 333 de focare de pestă porcină africană, din care 3 focare în exploatații comerciale și 5 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 49.257 de porcine.

În ultima săptămână au fost înregistrate și 11 noi cazuri de pestă porcină africană la mistreți: 3 cazuri în Hunedoara, câte două în Caraș-Severin, Satu Mare și Sălaj și câte unul în Argeș și Mureș.

CITEȘTE ȘI:

Singurul domeniu în care ANSVSA a performat este „evoluţia” Pestei Porcine Africane

Pesta Porcină Africană reprezintă cea mai cruntă lovitură aplicată industriei cărnii de porc autohtone prin prima efectelor economice care se repercutează direct asupra producătorilor, cât şi asupra pieţei de desfacere. România a devenit, fără voia ei, din cauza nepriceperii autorităţilor competente, performeră de nivel mondial, ocupând locul al 2-lea după China în ceea ce priveşte numărul de focare incidente.

Sub mandatul tânărului preşedinte al ANSVSA Robert CHIOVEANU, crescătorii de carne de porc au ajuns să se confrunte cu o contaminare în masă a efectivelor de suine, inclusiv a fermelor proprii deţinute de cei mai reprezentativi producători de carne de porc (SMITHFIELD şi PREMIUM PORC), după ce virusul Pestei Porcine Africane a cuprins întreg teritoriul naţional.

Conform datelor CE la 23.05.2021 în România se înregistrau 446 focare de PPA la porcii domestici din totalul celor 485, înregistrate la nivelul continentului, din care la nivel UE doar Polonia mai înregistra 1 focar, alte 33 fiind înregistrate în Serbia, respectiv 5 în Ucraina.

Consecinţele directe sunt reprezentate de:

  • Interzicerea exporturilor de carne de porc
  • Creşterea importurilor
  • Răspândirea cazurilor în ferme unde apoi se ajunge la sacrificarea tuturor animalelor din exploataţia respectivă

Bineînţeles că pot exista justificări cum ar fi faptul că responsabilitatea asupra animalelor este a proprietarului, iar medicul se prezintă doar la solicitarea acestuia, însă această argumentaţie ar putea fi credibilă în situaţia unui status sanitar normal nu ca cel din prezent care este unul epidemiologic, în termen propriu epizootic.

Potrivit noilor reglementări în vigoare din 21.04.2021, privind regionalizarea zonelor în care evoluează PPA pe teritoriul comunitar, România este singurul stat european afectat aproape în integralitatea sa teritorială (excepţie judeţele Suceava şi Bistriţa Năsăud) de focare la porcul domestic.

ANSVSA este autoritatea naţională care se ocupă de sănătatea animală şi are atribuţii de supraveghere şi control a bolilor animale, în consecinţă şi PPA, o boală cu un indice ridicat de mortalitate în rândul exemplarelor afectate, generând prejudicii de ordin economic pentru exploataţiile afectate.

În mod concret, în anul 2020 preşedintele ANSVSA a dispus renunţarea la supravegherea activă (testarea) a exploataţiilor de suine, din considerente exclusiv economice (reducerea costurilor) respectiv a coordonat deficitar activitatea de inspecţie în exploataţiile de suine a medicilor veterinari, cărora le-a constituit venituri suplimentare de 10.000 lei/lunar/circumscriţie. În atare situaţie, evoluţia focarelor de PPA a fost una galopantă, înregistrându-se un platou de peste 400 focare active, efectivele reale de suine la nivel naţional nu se regăsesc în evidenţele SNIIA (neconcordanţele privind situaţia efectivelor naţionale de suine fiind de peste 30%, potrivit constatărilor DG SANTE), iar cele mai frecvente cauze de răspândire a bolii sunt reprezentate de mişcarea necontrolată a animalelor între exploataţii (prin intermediul oamenilor/samsarilor/medicilor veterinari), în condiţiile în care în zonele proxime focarelor se impun restricţii stricte de mişcare a suinelor.

Practic mutarea porcilor între exploataţii nu a fost urmărită sub nicio formă de medicii veterinari, fiind semnalate frecvent, inclusiv în presa locală, situaţii în care autospeciale utilizate pentru transportul neautorizat al suinelor au fost depistate accidental ca urmare a implicării în evenimente rutiere sau altercaţii/ultraj cu sau la adresa organelor de ordine publică, sau chiar de repopulare a exploataţiilor de suine în perioada în care, în arealul respectiv, erau active restricţii (interdicţii) de mişcare.

De altfel, reprezentanţii CE – DG SANTE au concluzionat cu ocazia unui audit derulat încă de la începutul anului 2017 că în România nu sunt aplicate măsurile de supraveghere şi control a bolii, pentru care CE a alocat sume importante, respectiv „gestionarea populației de porci mistreți și biosecuritatea în exploatațiile nonprofesionale”, fapt care va genera întârzieri substanţiale în obţinerea de rezultate. Astăzi la 4 ani ne aflăm în aceeaşi situaţie, nu s-a realizat nici-un progres.

Momentan, ne limităm doar la prezentarea sintetică a lipsei profundă de activitate a ANSVSA, însă, în cazul în care nici în al 13-lea ceas diriguitorii serviciilor sanitare nu vor dovedi responsabilitate, vom prezenta pentru cititorii noştri aspectele detaliate ale modului cum au „simulat” că tratează România de pestă porcină africană:

  • Ineficienţa grupului de lucru şi a grupului tehnic de experţi constituit şi coordonat de ANSVSA.
  • Ineficacitatea sumelor destinate prevenirii pestei cheltuite pentru despăgubiri.
  • Declinul provocat sectorului de producţie şi pieţei autohtone, pe termen mediu.