Actrița Diana Lupescu vorbește despre rana din sufletul său, când a aflat că a intrat prima la UNATC. De ce s-a întristat, în loc să se bucure
Podcastul „Altceva cu Adrian Artene” de sâmbătă, 4 aprilie, a găzduit o ediție de colecție, încărcată de emoție și destăinuiri rare. Invitata acestui episod a fost marea actriță Diana Lupescu, care a deschis ușa amintirilor într-un dialog tulburător despre teatru, destin, alegeri și dorul mistuitor de cel care i-a fost sprijin o viață întreagă: regretatul maestru Mircea Diaconu. Într-o conversație emoționantă, ea a vorbit cu o sinceritate dezarmantă despre parcursul său, de la momentul în care a fost descoperită de vizionarul Ion Popescu-Gopo și până la decizia radicală de a renunța la medicină pentru mirajul scenei.
În urma acestei emisiuni, dincolo de strălucirea reflectoarelor, publicul descoperă o femeie care și-a purtat rănile cu demnitate și care, astăzi, privește spre trecut cu o melancolie luminoasă. De altfel, Diana Lupescu nu s-a ferit să vorbească despre rana din sufletul său, în momentul în care tocmai fusese admisă la UNATC (Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică).
„Deci, toată lumea nu se mai gândea la monolog, că n-o să ajung până la monolog. Și eu m-am dus foarte relaxată, știind că n-am pretenții. Eram singură, am avut o verișoară la care am stat, dar care a plecat, avea chirie și am stat singurică în București. Mi se părea totul… era vară, era cald, era praf, mi se părea puțin dezolant, dar în același timp o încercare, din toate punctele de vedere. Și m-am dus, am intrat la prima probă, au venit cu rezultatele și strigau (numele candidaților-n.r.)… și în ultimă fază m-a strigat și pe mine:
«- Lupescu!
– Da!
– Tu rămâi!
– Păi cum așa?
– Da! Foarte bine… Ne mai vedem și data viitoare».
Au fost două zile între (examene-n.e.), iar am mai dat nu știu ce probă, iar – de fiecare dată – «Tu rămâi!».
Adrian Artene și Diana Lupescu, la Podcastul „Altceva”
Și până am ajuns la monolog. Înainte de monolog, erau vreo două zile zile în care am stat în casă, în garsoniera în care avea închiriată verișoara mea, și am fost Ofelia (personajul fictiv din tragedia «Hamlet», scrisă de dramaturgul englez William Shakespeare-n.r.), de dimineața până seara… cum am mâncat, cum m-am plimbat, cum am dormit, cum am spus textul în mine. Și, când m-am dus la examen, eram foarte pătrunsă de personaj. Am început, am spus și m-au lăsat, am terminat și pe urmă au zis: «Bine… următorul!». A fost, așa, o dezamăgire că nu mi-au zis dacă e bine sau e rău, nu știam să-i citesc, nu-i cunoșteam pe actorii din comisie.
«Am avut, așa, o rană în suflet»
(…) Și am zis… «Hai, dacă tot am venit, mai stau vreo două zile, să vedem ce se mai întâmplă». Și au au apărut rezultatele. M-am dus… cine era prima pe listă? Eu! Și am avut, așa, o rană în suflet… că eram singură”, a povestit Diana Lupescu, printre lacrimi, în cadrul podcastului „Altceva cu Adrian Artene”.
„Și așa am intrat. Și abia pe urmă pot să zic că am descoperit ce înseamnă să fii actor, ce înseamnă să poți trăi atâtea vieți, să te cunoști pe tine și din punct de vedere fizic. Adică să știi cât e vocea, unde trebuie să impostezi, ca să ajungă la public, cât poți să-ți permiți, ce personaje poți să le joci, ce personaje mai greu și să cauți în tine adevărul. Asta e, lumina și adevărul să cauți în tine și să fii aproape de fiecare personaj. Deci, cam asta a fost apropierea mea de actorie și de teatru. Și, pe urmă, am început și filmele. Dumnezeu m-a iubit foarte mult pentru că, repet, nu eram pregătită nici pentru lumea asta (actoria-n.r.), unde nu e ușor și unde sunt tot felul de jocuri, tot felul de sensibilități. Trebuie să știi cât și cum…”, a adăugat ea.
Mircea Diaconu a murit pe 14 decembrie 2024, la vârsta de 74 de ani, după o îndelungată și grea luptă cu cancerul, anunțul fiind făcut chiar de către soția sa, actrița Diana Lupescu.
Actorul era cunoscut pentru rolurile sale memorabile în filme și teatru, dar și pentru implicarea sa activă în viața publică. În 2019, el a candidat la alegerile prezidențiale din țara noastră.
Actorul Mircea Diaconu, când a fost invitatul lui Adrian Artene la podcastul ALTCEVA
„I-am ținut sicriul pe umeri”
Unul dintre cele mai zguduitoare momente ale ediției este cel în care actrița își amintește de dispariția maestrului Amza Pellea. Diana Lupescu rememorează cu lacrimi în ochi ziua în care, alături de colegi, a purtat pe umeri sicriul gigantului actor, o imagine simbol a unei generații care a pus sufletul mai presus de orice.
O iubire dincolo de timp: Mircea Diaconu
Cea mai mare parte a dialogului este dedicată partenerului de viață și de scenă, Mircea Diaconu. De la povestea cererii în căsătorie „cu premeditare”, până la anii în care regimul comunist le-a interzis să joace împreună, Diana Lupescu conturează portretul unui om care a marcat profund nu doar cultura română, ci și destinul ei.
„E un gol enorm. Mi-e foarte greu fără el! N-a vrut să mă lase singură”, mărturisește actrița în cadrul podcastului, oferind o lecție despre ce înseamnă absența persoanei iubite.
Regretul care o urmărește și dorul de scenă
Deși a ales la un moment dat să „trădeze” actoria pentru familie, Diana Lupescu recunoaște că legătura cu teatrul rămâne o rană deschisă.
„Mi-e dor de atmosfera de dinainte de spectacol!”, spune ea, exprimându-și dorința arzătoare de a reveni în lumea pe care a iubit-o cel mai mult.