Câte ore de somn îți trebuie, de fapt, în funcție de vârstă
Somnul nu este numai o simplă pauză de la activitățile zilnice, ci este o nevoie biologică esențială pentru sănătatea fizică și psihică. Fără a avea acest repaus odihnitor, corpul și mintea încep să își piardă capacitatea de a funcționa normal. În această epocă, marcată de un stres constant și de un ritm alert, insomnia și privarea de somn au devenit probleme tot mai frecvente, care îi afectează în special pe tineri și pe adulții activi. În lipsa unor suficiente ore de odinhă, echilibrul organismului este grav perturbat.
Astfel, privarea de somn se definește prin reducerea numărului de ore de odihnă necesare pentru a menține starea optima de vigilență și funcționare. Însă nu toți oamenii reacționează la fel: dacă unii pot rezista mai bine după două nopți nedormite, alții resimt pe loc efectele. Totuși, studiile indică faptul că cei mai vulnerabili sunt copiii și tinerii, în vreme ce persoanele vârstnice se pot adapta, în general, la perioade mai scurte de somn.
Pe termen scurt, o noapte albă poate să fie tolerată, dar dacă lipsa somnului devine o regulă, consecințele se fac rapid simțite. Stările de somnolență, de oboseală accentuată, iritabilitatea, depresia, dificultățile de concentrare și memorie sunt numai câteva dintre efectele unei odihne insuficiente. În plus, se mai poate observa și o creștere a apetitului alimentar și o scădere libidoului, semne clare că organismal încearcă să compenseze dezechilibrele interne.
Nevoia de somn poate varia semnificativ, în funcție de vârstă. Astfel, un nou născut are nevoie de până la 17 ore de somn pe zi, în vreme ce un sugar se odihnește, în medie, între 12 și 15 ore. Copiii mici, între 1-2 ani, petrec între 11 și 14 ore dormind, iar preșcolarii între 10 și 13 ore. La vârsta școlară, nevoia de somn scade la 9-11 ore, în vreme ce adolescenții au nevoie de 8-10 ore zilnic. Pentru adulții între 18 și 64 de ani, specialiștii recomandă între 7-9 ore de somn, iar pentru cei trecuți de 65 de ani, 7-8 ore sunt suficiente.
Din păcate însă, persistă obiceiul de a sacrifice somnul pentru a lucra, a studia sau a petrece timp în fața ecranelor, mai ales în rândul adolescenților și tinerilor. Pe termen lung, această privare voluntară poate duce la probleme de sănătate greu de corectat. Mai mult, anumite afecțiuni medicale ca apneea obstructivă în somn, bronhopneumopatia cronică sau tulburările hormonale pot să împiedice obținerea unui somn de calitate. Nu trebuie neglijate nici afecțiunile psihice ca depresia, anxietatea sau stresul post-traumatic, deoarece influențează direct calitatea odihnei.
Din fericire, există soluții eficiente de a îmbunătăți somnul, ca tehnicile de relaxare musculară progresivă, stabilirea unei rutine constante de culcare și trezire, psihoterapia sau tratamentul medicamentos prescris de medic, care pot ajuta considerabil. Administrarea de medicamente trebuie să se facă strict sub supravegherea unui specialist, iar întreruperea lor să fie realizată treptat, conform indicațiilor date de medic.
În afară de recomandările medicale, și disciplina mai joacă un rol important. Este eficient și să evităm mesele copioase și consumul de alcool cu câteva ore înainte de culcare, să reducem timpul petrecut pe dispositive electronice seara și să avem un spațiu curat și aerisit în dormitor. De asemenea, activitatea fizică moderată în timpul zilei, cititul înainte de culcare și stingerea luminii imediat ce apare senzația de oboseală contribuie la un somn mai profund.
Autorul recomandă:
Studiu. Somnul întrerupt predispune la DEMENȚĂ