Tradiții și obiceiuri pentru românii care sărbătoresc Crăciunul IULIAN (7 ianuarie)

Creștinii ortodocși  vor celebra Crăciunul după calendarul iulian pe 7 ianuarie și nu pe 25 decembrie, așa cum este stabilit în calendarul gregorian. De ce persistă această diferență de 13 zile între cele două date?

Pentru că unele biserici, precum Biserica Ortodoxă Rusă, încă folosesc stilul vechi de calcul al timpului. Inclusiv în Ucraina, Serbia și în Republica Moldova, se menține calendarul iulian, introdus de împăratul roman Iulius Cezar în anul 46 î.Hr., bazat pe calculele egiptene.

După ce a constatat o diferență între calendarul iulian și calendarul solar,  în 1582, Papa Grigorie al XIII-lea a creat calendarul care-i poartă numele. În 1923, la Congresul de la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe au adoptat calendarul gregorian, dar data Paștelui a rămas bazată pe calendarul iulian.

VIDEO A 12-a zi de proteste în fața Arestului Central, unde este închis Călin Georgescu. Susținătorii campează în zonă și cer eliberarea fostului prezidențiabil

19:16

ANALIZĂ „Războiul din Ucraina se va termina curând“, iar „AfD va prelua puterea în Germania”. Analiza unui cunoscut antreprenor tech și analist economic

19:13

Crăciunul „iulian” se sărbătorește din Rusia până în Etiopia

Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Sârbească, Patriarhia Ierusalimului și altele continuă să urmeze stilul vechi. Ziua de Crăciun după calendarul iulian este marcată prin slujbe solemne în biserici, colinde tradiționale și mese festive, care reunesc familiile. Tradițiile se mențin în  Rusia, Ucraina, Serbia, Grecia,  Egipt, Etiopia, Bulgaria, Georgia, dar și anumite comunități din Moldova, România, Belarus și Polonia.

Creștin-ortodocșii după calendarul iulian din estul Europei consumă aperitive din mezeluri și ouă umplute,  rulade de carne, tarte cu fructe, legume și carne, salată de boeuf și cozonac. Gospodinele basarabence pregătesc colaci mici şi un preparat tradițional, „ajunel”.

Tradiții și obiceiuri de Crăciun pe rit vechi

În Arad, comunitatea de sârbi aprind lemnul de stejar în curtea unei biserici de după terminarea slujbei. Focul îi purifică pe cei prezenţi şi le dă putere, iar răul de peste an dispare. Cu cât flăcările care cuprind stejarul sunt mai mari şi ies mai multe scântei, cu atât noul an va fi mai bogat.

După ce dau foc lemnului de stejar, oamenii mănâncă o porție de fasole bătută și se încălzesc cu țuică fiartă. Iar după ce lemnul a ars complet, credincioșii merg la colindat. După ce se întorc de la colindat, membrii familiei se așează la masă și, după ce răsare prima stea pe cer, iau „Cina Sfântă”.

Pe masa din Ajunul Crăciunului, moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Printre acestea se găsesc: compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi, haladet (piftie cu reţetă specială), lapsa (tăieţei fierţi în supă de pui), vareniki (colţunaşi cu brânză).  Sub faţa de masă de Crăciun, oamenii mai pun banii și fân, păstrați până la Boboteaza pe rit vechi, adică pe 19 ianuarie.

Cine aduce darurile? Moș Gerilă!

Moș Gerilă (Ded Moroz) este un personaj din folclorul rusesc, preluat și de România în timpul comunismului, din 1947. Ziarul „Națiunea” îl descria pe Moș Crăciun ca pe un bărbat atletic, tânăr, proletar. Cuvântul „Crăciun” încetase să mai fie în articolele ziarului „Scânteia”, fiind considerat un termen religios pentru ateismul promovat de comuniști.  În anii 1980, personajul Moș Gerilă era asociat cu însuși dictatorul Nicolae Ceaușescu.

Legenda sa și-a pierdut influența după Revoluția din 1989 și după revenirea lui Moș Crăciun. Românii și moldovenii care încă mai sărbătoresc Crăciunul după rit vechi pe 7 ianuarie încă mai cred în Moș Gerilă. În multe familii din România, copiii cuminți primesc cadouri mai mici și mai ieftine de la Moș Gerilă cu ocazia Anului Nou. Este considerat un „Moș Crăciun” mai sărac pentru că Moș Crăciun cel occidental aduce cadourile cele mai scumpe în noaptea de Ajunul Crăciunului.

De proveniență slavă, personajul Moș Gerilă/Ded Moroz a fost interzis la începutul epocii sovietice. Interdicția s-a ridicat după destalinizare. Moș Gerilă poartă o haină de blană până la călcâi, de obicei, de culoare roșie sau albastră, precum și o căciulă de blană. El mai poartă și tradiționalii „valenki” în picioare. Are o barbă albă foarte lungă.  De Anul Nou, el se deplasează cu un baston lung sau cu o troică și le împarte cadouri copiilor cuminți.

Sursa Foto: Shutterstock

Citește și: Crăciunul pe rit vechi. Ce obiceiuri și tradiții au românii care sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie