Imaginile zilei cu crăpăturile uriașe din zidurile Casei Poporului. Există pericol de prăbușire? Specialiștii consultați de Gândul dau verdictul

Publicat: 08 04. 2026, 06:30
Actualizat: 08 04. 2026, 07:53

Temelia Casei Poporului e din ce în ce mai şubredă. Dovadă stau multiplele crăpături atât în podea cât şi în ziduri.

Recent, Gândul a filmat cum se despart pereţii dintre Senat şi Camera Deputaţilor.

Am revenit pe holurile de la nivelurile P şi P1 unde am descoperit chiar mai multe crăpături şi pe o suprafaţă extinsă.

Unele dintre ele sunt atât de adânci de intră întreaga mână prin ele.

Pe holurile pe care dictatorul Ceauşescu visa să vadă numai aleşi ai poporului, se mai strecoară uneori şi câte un gândac.

Zace semiconştient pe holuri, scăpat de sub asaltul vreunei mături sau mop al îngrijitoarelor.

Crăpăturile sunt atât de mari încât intră mâna cu totul

Ruleta ne-a arătat că degetele intră şi 10 cm în interiorul zidului, în timp ce lăţimea spărturii trece de 20 cm.

În urmă cu 42 de ani, Casa Poporului trebuia să inspire putere, teamă şi să fie o casă cuprinzătoare pentru toate instituţiile.

Dacă ar mai trăi, Ceauşescu ar vedea simbolul triumfului comunist în România cum începe să se crape pe zi ce trece.

Nimănui nu i se mai mai pare ceva neobişnuit. Angajaţii trec zilnic pe lângă ele, iar crăpăturile de pe tot peretele şi de pe podea fac parte din peisajul obișnuit.

La nivelul P, crăpăturile sunt chiar mai mari şi mai pronunţate decât la nivelul superior. Mâna poate pătrunde prin zid vreo 10 cm.

Cum explică situaţia cei de la administraţia Palatului Parlamentului

Palatul Parlamentului, inițial „Casa Republicii” sau „Casa Poporului”, a fost construit începând cu 1984.

Potrivit administraţiei clădirii, fisurile se află  „între rosturile de dilatare dintre corpurile C4 și C6, etaj parter, zonă aflată în administrarea Camerei Deputaților”.

„Acest fenomen (tasarea diferențiată a corpurilor de clădire din cadrul imobilului Palatul Parlamentului) este uzual prezent la structurile multibloc.

Are o evoluție continuă, fiind permanent sub observarea compartimentelor de specialitate din cadrul Camerei Deputaților.

În acest sens, încă din anul 2024, a fost realizată expertiza tehnică privind analiza punctuală din punct de vedere structural a zonei afectate, în raport cu cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, precum și a cauzelor care au produs-o.

Expertiza a relevat faptul că există un ansamblu de cauze, una dintre problemele Palatului Parlamentului fiind tratarea în faza de construcție a rosturilor de dilatare (execuție tributară tehnologiilor și restricțiilor prezente la nivelul anilor ‘80), coroborată cu tasările diferențiale apărute în decursul celor 35 de ani de funcționare, precum și cu efectele unor microseisme”, se arată în răspunsul pentru Gândul.

Comportamentul clădirii este „urmărit în timp”, în cadrul unui proiect, iar dacă vor avea bani îl vor şi reabilita.

„Precizăm că pentru urmărirea comportării în timp există un proiect privind Urmărirea Tasărilor prin metode topografice la construcția Palatul Parlamentului, parte a proiectului general privind urmărirea comportării în timp a ansamblului de clădiri Palatul Parlamentului.

În funcție de alocația bugetară, după actualizarea proiectului de urmărire a comportării în timp, se vor depune diligențele necesare pentru contractarea lucrărilor de reparații corective”, mai spune administraţia Palatului Parlamentului, pentru Gândul.

Situat pe Dealul Spirii, este a treia cea mai mare clădire administrativă din lume ca suprafață, după Pentagon şi o clădire din India.

Casa Poporului a fost ridicată exclusiv din materiale provenite din România şi are o suprafață construită la sol de 66.000 mp.

Potrivit informaţiilor disponibile, costurile anuale cu reparațiile curente, securitatea și amenajările exterioare ajung constant la milioane de euro.

Întreținerea și facturile anuale la energie depășesc cu ușurință 10-15 milioane de euro.

În 2023, s-a licitat o sumă de aproximativ 3 milioane de euro pentru reparații la infrastructura din curtea clădirii.

Facturile la energie electrică au depăşit, în 2025,  250.000 de euro lunar.

RECOMANDAREA AUTORULUI: