Date oficiale: câte clădiri riscă să se prăbușească la un cutremur major
Chestiunea siguranței clădirilor din România redevine de actualitate după cutremurul de 5,7 produs în Vrancea. Datele oficiale sunt îngrijorătoare: numai în București sunt 415 imobile încadrate în clasa I de risc seismic. Alte aproape 500 intră la clasa a II-a.
Și mai grav este că, la nivel național, autoritățile nici măcar nu cunosc numărul total al construcțiilor vulnerabile.
Situația în București, potrivit AMCCRS
La nivelul Capitalei, inventarierea și consolidarea imobilelor continuă într-un ritm lent. În octombrie 2026, datele furnizate de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) arătau amploarea problemei din București – peste 900 de clădiri sunt incluse în primele două clase de risc seismic.
Potrivit evidențelor AMCCRS, Bucureștiul are 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic (RsI) și aproximativ 490 în clasa a II-a (RsII). Clasa I cuprinde imobilele pasibile de prăbușire totală sau parțială la un cutremur puternic. În clasa a II-a intră construcțiile care pot suferi avarii structurale majore, fără ca pierderea stabilității să fie considerată probabilă. Alte aproximativ 1.450 de clădiri figurează în categorii de urgență stabilite în urma expertizelor din anii ’90. Aceste clasificări nu echivalează automat cu actualele clase de risc seismic, o nouă reevaluare fiind mai mult decat necesară.
În total, lista publică a municipalității cuprinde aproximativ 2.800 de imobile expertizate sau înregistrate în evidențele tehnice, inclusiv clădiri consolidate. Cele mai multe construcții vulnerabile cunoscute se află în zonele centrale și istorice ale orașului, unde există numeroase clădiri construite înaintea introducerii normelor antiseismice moderne.
Dar dimensiunea reală a problemei ar putea fi, de fapt, mult mai mare. Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS, a făcut referire, de curând la o estimare a Băncii Mondiale potrivit căreia peste 20.000 de clădiri din București sunt vulnerabile la un cutremur puternic.
Nu în ultimul rând, trebuie spus că absența unui imobil de pe lista municipalității nu garantează automat că acesta ar putea fi sigur.
Cum se prezintă situația la nivel național
Dacă ne raportăm la nivel național, atunci descoperim o situație destul de vagă. În 2026, Ministerul Dezvoltării transmitea că România nu dispune de un sistem informatic integrat care să centralizeze toate clădirile expertizate și clasele lor de risc seismic. Până la acel moment, 3.724 de clădiri trecuseră printr-un proces de evaluare vizuală rapidă. Dintre acestea, aproximativ 2.305 erau rezidențiale, 780 aparțineau sistemului de învățământ, iar 106 celui sanitar.
Dar, evaluarea vizuală nu poate stabili concret o clasă de risc. Pentru aceasta este necesară o expertiză tehnică realizată de un specialist atestat.
În prezent, se știe că la nivelul Ministerului Dezvoltării este în lucru un registru național digital al clădirilor, care ar urma să centralizeze treptat informațiile disponibile.
În București, cei interesați pot consulta lista publicată de AMCCRS, unde sunt disponibile adresele imobilelor expertizate, anul construcției și încadrarea seismică. Pentru clădirile care nu figurează în evidențe, informațiile pot fi solicitate asociației de proprietari sau primăriei.