Datoria publică a României a depășit-o pe cea a Ucrainei, țară aflată de 4 ani în război. Țara noastră va atinge 90% din PIB ca grad de îndatorare publică în 2036, avertizează Comisia Europeană

Pentru anul 2026, statul român va avea de achitat peste 205 miliarde de lei pentru datoria publică guvernamentală. Din această sumă, aproape 60 de miliarde de lei reprezintă dobânzi și comisioane. Este prețul exact pe care România îl plătește pentru banii împrumutați.

Restul, aproximativ 145 de miliarde de lei, reprezintă împrumuturi care ajung la scadență și trebuie obligatoriu rambursate. În realitate, cea mai mare parte a acestor sume este refinanțată prin noi împrumuturi. Ceea ce înseamnă că statul se împrumută din nou pentru a plăti datorii mai vechi. Acest mecanism este cunoscut de specialiști sub denumirea de „rostogolire” a datoriei publice.

Costul mediu al datoriei publice guvernamentale era de 5,3% pe an în februarie 2026. Împrumuturile contractate de pe piața internă sunt mai costisitoare, având o dobândă medie de 6,6%. Finanțarea externă are un cost mediu de 4,2%. Diferența arată că statul plătește mai mult pentru banii atrași din economia locală decât pentru cei obținuți de pe piețele internaționale, notează stirileprotv.ro.

Datoria publică a Ucrainei s-a mărit în urma împrumuturilor externe

Potrivit Analizei Datoriei de Stat pe 2025 realizată de Kyiv Institute of Economics’s Center for Public Finance and Governance Analysis, datoria guvernamentală a țării vecine a crescut la 213 miliarde de dolari până la finalul lui 2025, sau aproape 101% din PIB. Pe parcursul anului, datoria de stat a crescut cu 47.2 miliarde de dolari, sau 28.4%. Principalul motor al creșterii a fost, ca și în cazul României, împrumutul pe piețele externe. Astfel, 79% din datoria de stat a Ucrainei este în valută.

Datoria publică a Ucrainei în 2026, Sursa: Kyiv Institute of Economics (KIE)

Datoria externă a crescut cu aproape 40% până la 160.4 miliarde de dolari. În vreme ce datoria internă a crescut mai modest, până la 46.4 miliarde de dolari, relatează Kyiv School of Economics.

Peste jumătate din cheltuielile de stat ale Ucrainei merg către apărare

• În 2025, cheltuielile bugetului de stat s-au ridicat la 131,1 miliarde de dolari, dintre care 73.6 miliarde de dolari au fost alocate apărării. Veniturile interne au acoperit doar 60% din cheltuielile publice.
• Deficitul bugetar, fără granturi, a însemnat 39.2 miliarde dolari. Cu granturi au atins 52.4 miliarde dolari. Ucraina a primit 13,1 miliarde de dolari sub formă de asistență nerambursabilă.
• Nevoile sale rămase nefinanțate au fost acoperite în principal prin împrumuturi externe.

Război în Ucraina – Foto: Facebook/Volodimir Zelenski

Sub egida programului ERA, țara vecină a a primit aproape 38 miliarde de dolari în 2025. Inclusiv un împrumut de  25.9 miliarde de dolari din SUA și granturi de 12.1 miliarde de dolari tot din SUA. Achitarea acestor împrumuturi se va realiza din activele rusești. Formal, aceste împrumuturi cresc datoria de stat, dar nu creează aceeași povară directă asupra bugetului ca în cazul împrumutului tradițional.

Uniunea Europeană este principalul creditor al ucrainenilor. Nu este sigur că își va recupera împrumuturile

Cea mai semnificativă sursă de sprijin a fost Facilitatea de program pentru Ucraina al Uniunii Europene. Prin acesta Ucraina a primit 11.8 miliarde de euro de la blocul comunitar.

Astfel, datoriile către UE au crescut de la 44 miliarde de euro în 2024 la 82.7 miliarde în 2025, în vreme ce cota lor în structura datoriei de stat a ajuns la aproximativ 40%. La finalul anului trecut, UE a mai aprobat un nou instrument de sprijin în valoare de 90 miliarde de euro pentru 2026–2027. Însă, e important de precizat că achitarea acestuia se va derula numai după ce Ucraina primește daune de la Rusia. Cu alte cuvinte, dacă Ucraina va câștiga războiul.

Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski – Foto: Profimedia images

Spre deosebire de România, Ucraina are o strategie clară de management al datoriei publice

Guvernul de la Kiev a implementat deopotrivă câteva măsuri importante de management al datoriei. Cea mai semnificativă a fost restructurarea garanțiilor PIB — instrumente ale căror plăți se legau de creșterea economică și care puteau crea riscuri financiare substanțiale. Garanțiile în valoare de 2.6 miliarde de dolari au fost schimbate în noi bonduri cu parametri ficși. Potrivit estimărilor ministerului de Finanțe de la Kiev, acest mod va contribui la evitarea unor potențiale plăți între 6 miliarde și 20 de miliarde de dolari între 2025–2041.

Potrivit previziunilor KSE, datoria publică poate atinge un maxim de 110% din PIB în 2027, după care se anticipează un declin gradual. Pentru a consolida sistemul de management al datoriei, guvernul de la Kiev a aprobat, în decembrie 2025, Strategia de management al datoriei publice pe termen mediu pentru 2026–2028 În paralel, strategia de reformă a managementului datoriei publice stipulează crearea unei Agenții separate de Management al Datoriei până în 2027, mai arată institutul citat.