Ce a scris Călin Georgescu în contestația către CCR: Este vădit nelegală.Nu au fost respectate condițiile privind cvorumul de prezență și de vot
Călin Georgescu a făcut contestație la Curtea Constituțională a României împotriva deciziei Biroului Electoral Central de invalidare a candidaturii la prezidențiale. Acesta mai cere instanței supreme să oblige BEC să publice procesul verbal din ziua emiterii deciziei Nr. 18D/09.03.2025.
Călin Georgescu, prin avocații săi, contestă atât decizia prin care i-a fost invalidată candidatura la prezidențiale de membrii BEC, cât și procesul verbal din data de 9 martie 2025. Acesta le solicită judecătorilor admiterea contestației și anularea Deciziei prin care a fost scos din cursa electorală.
„CONTESTAȚIE
Împotriva :
1. Deciziei nr.18D/09 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidat independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedin României din anul 2025
şi
2.Procesului-verbal din data de 09 martie 2025 din care rezultă data şi afişării Deciziei nr. 18D/09.03.2025, solicitându-vă ca, prin hotărârea pe care o veți pronunța în baza art. 38 din Leg nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curții Constituționale (denumită în continuare Legea CCR”), să admiteți contestaţia şi să anulaţi Decizia 18D/09.03.2025 şi procesul-verbal corespunzător”,după cum scrie în documentul depus de Georgescu, la CCR.
Georgescu invocă faptul că „nu au fost respectate toate condițiile legale privind cvorumul de prezenţă, cvorumul de vot, procedura de desfăşurare a ședinței și procedura de adoptare, redactare şi publicare„
Motivele invocate de apărătorii acestuia se întind pe opt pagini și sunt menționate aspecte de ordin procedural.
„CONSIDERENTE:
I. Sub aspect procedural
Potrivit art. 14 din Legea, birourile electorale lucrează legal în prezența majorității membrilor care le compun și adoptă acte şi iau măsuri, potri competenței lor, numai cu votul majorității membrilor prezenți.
Pe baza şi în aplicarea acestei dispoziții a Legii, BEC a adoptat Hotărârea nr. 1H/22.02.2025, publicată în Monitorul Oficial al României n 164/24.02.2025, Partea I, prin care a reglementat, printre altele, şi procedu desfăşurării şedinţelor sale, în art. 12-15. Or, potrivit art. 17 alin. (4) din Leg
ŞI
În altă ordine de idei, potrivit art. 2 alin. (2) C. proc. civ., dispozițiile acestui act normativ se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare. Cu alte cuvinte, Codul de procedură civilă este dreptul comun în toate materiile.
Faţă de cele ce preced, întrucât nu au fost respectate toate condițiile legale privind cvorumul de prezenţă, cvorumul de vot, procedura de desfăşurare a ședinței și procedura de adoptare, redactare şi publicare a Deciziei nr. 18D/09.03.2025 a BEC și a procesului-verbal întocmit de BEC din care rezultă data şi ora afişării acesteia – procesul-verbal nefiind nici măcar semnat -, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 174 şi urm. C. proc. civ., care atrag nulitatea absolută a deciziei şi a procesului-verbal antereferite”, se arată în același document.
Petentul solicită CCR să oblige BEC să comunice procesul verbal de ședință
În contestație, Călin Georgescu menționează și faptul că „BEC nu doar că nu și-a îndeplinit singura atribuție în materie, dar şi-a şi substituit competenţa exclusivă a Curții Constituționale a României de a examina şi verifica îndeplinirea condițiilor de eligibilitate şi de fond pentru candidatura la funcția de Preşedinte al României„.
„În consecință, vă rog să dispuneți obligarea BEC la comunicarea procesului-verbal al şedinţei BEC din data de 09.03.2025 în care a fost adoptată decizia şi a fost întocmit procesul-verbal atacate prin prezenta contestaţie, pentru a se putea constata şi dovedi, astfel, neregularităţile de ordin procedural care atrag
În consecință, vă rog să dispuneți obligarea BEC la comunicarea procesului-verbal al şedinţei BEC din data de 09.03.2025 în care a fost adoptată decizia şi a fost întocmit procesul-verbal atacate prin prezenta contestaţie, pentru se putea constata și dovedi, astfel, neregularitățile de ordin procedural care atrag nulitatea absolută a Deciziei nr. 18D/09.03.2025 a BEC și a procesului-verbal tocmit de BEC din care rezultă data şi ora afişării acesteia.
C. Pe fond
1.Potrivit art. 17 alin. (1) lit. b) şi art. 29 alin. (1)-(3) din Lege, BEC are ca atribuție constatarea îndeplinirii doar a condițiilor de fond și de formă prevăzute Lege pentru candidaturi şi, subsecvent, înregistrarea celor care îndeplinesc aceste condiții, respectiv, respingerea înregistrării celor care nu le îndeplinesc.
Condițiile de formă sunt prevăzute de art. 27 alin. (2)-(5) din Lege, completate de cele stabilite prin Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 2025 şi prin Decizia BEC nr. 2D/26.02.2025. Condițiile de fond sunt cele numerate art. 28 din Lege, cu trimitere doar la art. 37 din Constituție, care, la indul lui, face trimitere la de art. 16 alin. (3) din legea fundamentală. rin urmare, în legătură cu înregistrarea candidaturilor la alegerile privind preşedintele României, BEC trebuie să-şi realizeze singura atribuție în materie, prevăzută expres de Lege, și anume aceea de a constata îndeplinirea sau nu a condițiilor de formă şi de fond sus-menționate.
Procedând astfel, BEC nu doar că nu și-a îndeplinit singura atribuție în materie, consacrată de art. 17 alin. (1) lit. b) şi art. 29 alin. (1)-(3) din Lege -verificarea îndeplinirii condițiilor de formă şi de fond pentru candidatură prevăzute de Lege și actele date în aplicarea ei, dar şi-a şi substituit competenţa exclusivă a Curții Constituționale a României de a examina şi verifica îndeplinirea condițiilor de eligibilitate şi de fond pentru candidatura la funcția de Preşedinte al României, decurgând, pe cale de interpretare, din dispoziții ale Constituției -altele decât cele la care face trimitere Legea -, respectiv cele ale art. 82 alin. (2) cu privire la conținutul jurământului de credință ce trebuie depus la intrarea în mandat.
De altfel, însăşi Curtea Constituțională, în cuprinsul Hotărârii nr. 2/05.10.2024 (parag. 48 şi 58), invocate de BEC, arată că îi revine în mod exclusiv competența de a verifica îndeplinirea de către candidați a condițiilor de eligibilitate rezultate din Constituție. Or, potrivit procedurii stabilite de Lege, această verificare de către Curte se poate realiza numai în situația unei candidaturi a cărei înregistrarea a fost admisă de BEC, dar, ulterior, a fost contestată în condițiile art. 31 alin. (1) din Lege.”
Concluzia contestației: „Decizia BEC este vădit nelegală”
Concluzia pe care o extrage petentul din corpul contestației este aceea că „Decizia nr. 18D/09.03.2025 a BEC este vădit nelegală.”
„În concluzie, Decizia nr. 18D/09.03.2025 a BEC este vădit nelegală, întrucât, adoptând-o, pe de-o parte, BEC nu şi-a îndeplinit atribuția de a verifica îndeplinirea condițiilor de formă şi de fond prevăzute de Lege și, pe de altă parte, şi-a arogat, în mod nepermis, competența exclusivă a Curții Constituționale a României de a interpreta legea fundamentală pentru stabilirea unor condiții suplimentare de eligibilitate şi fond privind candidatura la funcția de Preşedinte al României – altele decât cele prevăzute de Lege, precum şi, în subsidiar, pe cea de a examina şi verifica îndeplinirea lor”, după cum reiese din același document.
Sursă foto: Mediafax/Alexandru Dobre
CITEȘTE ȘI: