Promisiunea pe care Ilie Bolojan nu și-a ținut-o niciodată și pentru care și-a pus funcția la bătaie înainte de a deveni premier: „Îmi voi da demisia din funcția de președinte PNL!”

Pe 27 noiembrie 2024, Ilie Bolojan anunța în emisiunea HotSpot că își va da demisia de la șefia PNL dacă partidul nu propune, în șase luni, reducerea numărului de parlamentari la 300. Aproape doi ani mai târziu, Parlamentul are tot peste 460 de membri, referendumul votat de români în 2009 rămâne în aer, iar Bolojan e în continuare președintele PNL.

Între timp, ținta s-a mutat. Coaliția din care făcea parte PNL a renunțat la cifra de 300 din referendumul din 2009 și a convenit o reducere de circa 10%, abia de la alegerile din 2028. Nici aceasta nu a fost adoptată până acum.

Reducerea numărului de parlamentari, o promisiune neținută

Bolojan tocmai preluase interimatul PNL, după ce Nicolae Ciucă demisionase în urma locului cinci obținut în primul tur al prezidențialelor. Mai erau câteva zile până la alegerile parlamentare din 1 decembrie. Acesta este contextul în care, încă președintele PNL, Ilie Bolojan anunța că își dă demisia din partid dacă nu se ține de cuvânt.

„O reformă a lumii politice, reducerea numărului de parlamentari. Asta o să o facem, în primele șase luni o vom propune. Nu știu dacă va trece, dar dacă PNL nu propune această chestiune, eu îmi voi da demisia din funcția de președinte al PNL.”

În alte interviuri de la acea vreme, fostul premier sublinia la acea vreme că eliminarea sinecurilor este esențială atât pentru reducerea cheltuielilor bugetare, cât și pentru restabilirea autorității morale a politicienilor în fața cetățenilor,adăugând că „din start o reformă a statului ar fi un eșec total” dacă liderii cer sacrificii fără să respecte propriile reguli.

Un referendum ignorat de clasa politică timp de 17 ani

Promisiunea lui Ilie Bolojan făcea trimitere directă la voința populară exprimată pe 22 noiembrie 2009. Atunci a avut loc Referendumul pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300, desfășurat concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale și inițiat de fostul președinte Traian Băsescu.

Deși a fost validat de Curtea Constituțională a României, rezultatul său nu a fost pus în aplicare de Parlament nici până în prezent, numărul aleșilor rămânând mult mai mare.

Rezultatele oficiale ale referendumului din 2009 au arătat că 88,84% dintre alegătorii prezenți la urne au votat pentru reducerea numărului de parlamentari la 300. De asemenea, 77,78% dintre români s-au pronunțat pentru un Parlament unicameral. Prezența la vot a fost de 50,95%, depășind pragul legal de validare de jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Cu toate acestea, decizia cetățenilor a rămas literă moartă de 17 ani. Unul dintre principalele motive invocate juridic a fost acela că reducerea numărului de parlamentari și eliminarea Senatului necesită o revizuire amplă a Constituției României. Sub acest pretext, partidele politice din legislaturile succesive au evitat constant să modifice legea electorală în sensul dorit de români.