ÎCCJ a ANULAT decizia Curții de Apel Ploiești prin care se suspendă anularea alegerilor

Decizia magistratului de la Curtea de Apel Ploiești a fost contestată de Curtea Constituțională a României, vineri 25 aprilie. Termenul în care poate fi atacată decizia magistratului de la Ploiești este de cinci zile de la pronunțare, astfel expiră la data de 30 aprilie 2025. De la acea dată, Înalta Curte poate oricând judeca recursurile depuse.

De asemenea, Parchetul Curții de Apel Ploiești a depus recurs, încă de joi, 24 aprilie, împotriva decizie magistratului de la Curtea de Apel Ploiești.

CSM a decis sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări a judecătorului Alexandru Vasile, în cazul sentinței pronunțată de Curtea de Apel Ploiești prin care a fost suspendată decizia CCR de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale. În aproximativ 30 de alte cauze identice soluționate de curțile de apel din țară soluțiile pronunțate au fost de respingere a acțiunii, practica judiciară fiind unitară în acest sens, motivează CSM.

Curtea de Apel Ploiești, singura care a admis cererile de anulare a deciziei CCR

Între 8 și 17 aprilie 2025, curțile de apel din România au fost asaltate cu peste 130 de cereri prin care se solicită anularea sau suspendarea deciziei Curții Constituționale a României (CCR) privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.

Curtea de Apel Ploieşti a fost singura care a decis anularea și suspendarea deciziei Curții Constituționale (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.

Acest val de acțiuni juridice a fost generat de un site intitulat „Turul 2 Înapoi” și de postarea de pe TikTok a unei foste judecătoare ce oferă instrucțiuni detaliate despre cum se plătește taxa judiciară de timbru, transmite Hotnews.ro.

„Justiția se înfăptuiește în numele legii, nu potrivit convingerilor sau opiniilor personale ale judecătorului”

Curtea Constituțională, în calitate de garant al supremației Constituției, a transmis un comunicat prin care face cunoscute motivele care stau ca bază pentru recursul formulat.

„Curtea Constituțională a României, în calitate de garant al supremației Constituției, a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate în data de 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.301/42/2025, prin care a fost anulată și suspendată executarea Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024.

În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr.32/2024.

Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 este un act jurisdicțional, adoptat în exercitarea competenței proprii și exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție. Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României.

România este un stat de drept în care Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și propriei legi, iar competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică. Toți cetățenii au acces la justiție, însă, exercitarea acestui drept și înfăptuirea justiției se realizează numai în condițiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, cu respectarea competenței exprese a instanțelor judecătorești, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc.

Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituțională a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituționale, respectul deplin și neechivoc pentru deciziile și hotărârile sale și eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii. Curtea Constituțională menționează că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în fața instanțelor judecătorești din toată țara peste 200 de acțiuni similare, de contestare a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024.

Până la această dată, instanțele de contencios administrativ, în respectul Constituției și al legii, au respins aceste cereri, sentința Curții de Apel Ploiești fiind una cu totul singulară și izolată. Independența judecătorului nu justifică într-un stat de drept și democratic nesocotirea Constituției și a legii, judecătorul fiind chemat, potrivit art.1 alin.(5) și art.124 din Constituție, să le respecte și să le apere, nu să le încalce.

Independența judecătorului nu implică arogarea exercitării de către instanțele judecătorești a unui control de constituționalitate a legilor și înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituției. Independența judecătorului nu presupune independența acestuia față de însăși sistemul de drept. Judecătorul trebuie să se supună exigențelor cadrului normativ, să-și exercite atribuțiile în limitele statutului și competențelor sale, să interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare rațional-juridică a dreptului pozitiv, să aplice legea în mod obiectiv și imparțial și să excludă orice tendințe de voluntarism și arbitrariu în activitatea de înfăptuire a justiției. Justiția se înfăptuiește în numele legii, și nu potrivit convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale judecătorului”, după cum reiese din documentul transmis de CCR.

Sursă foto: Gândul

CITIȚI ȘI: