Cum a motivat judecătorul Alexandru Vasile DECIZIA care amenință prezidențialele din 2025. Reclamanta: Decizia CCR a încadrat românii ca ”alienați”

Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești își motivează decizia controversată, prin care a anulat hotărârea Curții Constituționale a României (CCR) privind anularea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, susținând că CCR ar fi acționat „în mod abuziv” atunci când s-a autosesizat din oficiu în legătură cu procesul electoral. Totodată, reclamanta din acest dosar afirmă că, prin aplicarea respectivei hotărâri, alegătorii români ar fi fost tratați ca persoane „lipsite de drepturi electorale”, fiind asimilați cu „alienații mintal” sau „condamnații” excluși de la vot prin hotărâri judecătorești definitive.

”Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat”, se arată la pagina 14 a documentului.

Judecătorul susține că CCR a acționat tardiv, dincolo de termenul în care ar fi fost posibilă anularea alegerilor, în condițiile în care, anterior, prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024, validase oficial rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale.

APĂRARE The Telegraph: Prezența militarilor britanici în misiuni europene, CONDIȚIE pentru aderarea la programul de reînarmare de 150 de miliarde euro al UE

16:55

ULTIMA ORĂ CNA, eliminări pe bandă rulantă de materiale de pe TikTok, Facebook, YouTube și Instagram: „Publicul să sesizeze conținutul ilegal din online”

16:54

Magistratul precizează că prin anularea integrală a întregului proces electoral, ”cetăţenii au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi alege candidaţii preferaţi” pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al României.

El susține că cererea de anulare a alegerilor se poate formula în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării, iar ”soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor”.

Alexandru Vasile mai arată că CCR a încălcat propria hotărâre prin care validase inițial alegerile, acționând înainte de încheierea procesului de vot – în condițiile în care turul al II-lea începuse deja în diaspora – și precizează că nu a existat nicio cerere formală de anulare a alegerilor.

”Or, în prezenta cauză, pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor cum prevăd dispoziţiile menţionate, anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituţională după ce procesul de votare pentru turul II începuse, fără a aştepta închiderea votării şi cu încălcarea propriei hotărâri anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin, criticile de nelegalitate formulate de reclamantă, în cadrul acestui motiv de nelegalitate, fiind întemeiate”, indică documentul.

Magistratul subliniază că CCR avea obligația de a respecta propria hotărâre prin care validase primul tur al alegerilor prezidențiale, iar anularea integrală a procesului electoral încalcă principiul securității raporturilor juridice – un principiu fundamental, recunoscut implicit în toate articolele Convenției Europene a Drepturilor Omului și consacrat în jurisprudența CEDO.

El adaugă că ”dovezile de fraudă, evident, trebuie să aibă legătură cu procedura electorală, spre exemplu: buletine de vot false, vot multiplu, turism electoral etc., unită cu frauda la stabilirea rezultatelor, de exemplu: procese-verbale false, calcule matematice greşite, erori ale infrastructurii digitale etc.”

Consultă motivarea integrală AICI.

Reclamanta din acest dosar a invocat că, prin anularea votului exprimat în turul I și blocarea participării la turul al II-lea, dreptul său constituțional la vot a fost restrâns în mod nelegal. Mai mult, aceasta afirmă că prin aplicarea acestei hotărâri, alegătorii români ar fi fost tratați ca persoane „lipsite de drepturi electorale”, fiind asimilați cu „alienații mintal” sau „condamnații” excluși de la vot prin hotărâri judecătorești definitive.

„Reclamanta arată că Dreptul său de cetăţean cu drept de vot a fost vătămat prin Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, pentru că votul său valabil exprimat în turul I din data de 24 noiembrie 2024 a fost anulat, fiind împiedicată să îşi exprime votul în turul al II-lea din 6 decembrie 2024, prin aplicarea ştampilei „votat” pe unul din cei doi candidaţi care fuseseră validaţi prin Hotărârea CCR nr. 31, ca şi cum ar fi fost un cetăţean lipsit de drepturile electorale, deşi nu este în ipoteza prevăzută de art. 36 alin. (2) din Constituţia României, iar art. 53 alin. (1) din Constituţia României prevede că restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi se poate face numai prin lege.
Susţine reclamanta că, în mod indirect şi ilegal, prin Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, a cărei anulare o solicită, a fost încadrată, împreună cu toţi cetăţenii români cu drept de vot, în categoria prevăzută de art. 36 alin. (2) din Constituţia României, adică în categoria debililor sau alienaţilor mintal, pușilor sub interdicţie sau condamnaţilor la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre definitivă, fiind batjocoriţi, înjosiţi şi umiliţi, ca persoane care nu merită să-şi exercite dreptul de vot.
Aşadar, arată reclamanta că nu numai că i s-a restrâns, acesteia şi celorlalţi cetăţeni cu drept de vot, dreptul fundamental de a alege unul dintre cei doi candidaţi validaţi prin Hotărârea CCR nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin hotărârea nelegală a CCR şi nu prin lege, dar practic acest drept s-a anulat definitiv pentru alegerile prezidenţiale.
Totodată, susţine reclamanta că, prin Hotărârea a cărei anulare o solicită, a fost adusă atingere şi interesului legitim public, întrucât această hotărâre a împins România în afara ordinii de drept si a democraţiei constituţionale, dreptul de vot al tuturor cetăţenilor români înscrişi în lista electorală permanentă a fost încălcat, respectarea de către autorităţile publice a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor români fiind pusă sub semnul incertitudinii totale, se arată în document.

Mai mult, se precizează că, în acest moment, România nu are un președinte ales în mod legal, întrucât mandatul șefului statului anterior s-a încheiat pe 21 decembrie 2024, iar dreptul cetățenilor de a-și alege reprezentantul a fost anulat printr-o hotărâre considerată nelegală.

Extrase din motivarea judecătorului:

• Un prim motiv de nelegalitate, circumscris cerinţei privind cazul bine justificat, invocat de reclamantă, se referă la faptul că pârâta Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat.
• Un alt motiv de nelegalitate invocat de reclamantă se referă la faptul că actul administrativ normativ contestat a fost emis cu încălcarea termenului până la care ar fi putut fi pusă în discuţie posibilitatea anulării alegerilor, după ce anterior validase, prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 turul I şi rezultatele acestui tur.
• Având în vedere principiul ierarhiei actelor normative reglementat prin aceste prevederi, Curtea reţine că, deşi conform dispoziţiilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 „Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.”, caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit şi hotărârilor Curţii Constituţionale, astfel că prevalează dispoziţiile din Legea fundamentală mai sus menţionate, care atribuie caracter general obligatoriu doar deciziilor Curţii Constituţionale, nu şi hotărârilor emise de instanţa de contencios constituţional.
• În prezenta cauză, Curtea reţine că Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 a fost emisă pentru organizarea executării Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, astfel că aceasta reprezintă un act administrativ cu caracter normativ.
• În prezenta cauză, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, chiar dacă are o perioadă limitată de aplicare, vizând doar anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, aceasta nu are un destinatar identificat de la început, ci priveşte anularea procesului electoral cu caracter general, în privinţa tuturor persoanelor implicate în calitate de candidaţi sau alegători.

CITEȘTE ȘI:

Decizia judecătorului din Ploiești de ANULARE a hotărârii CCR , generată de site-ul „Turul 2 înapoi” și postarea de pe TikTok a unei foste judecătoare

Procurorii au atacat decizia pronunțată de Curtea de Apel Ploiești privind ANULAREA anulării alegerilor prezidențiale

Autor

Olga Borșcevschi

Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la ... vezi toate articolele