Mihai Ghyka, propunerea lui Eugen Tomac pentru Ministerul Culturii, este stră-strănepotul domnitorului Alexandru Ghica, rămas neîngropat, la mai bine de 6 luni de la repatriere. Gândul a relatat pe larg povestea ilustrului strămoș al posibilului ministru
Mihai Ghyka, propunerea lui Eugen Tomac pentru funcția de ministru al Culturii, este cunoscut, pe lâgnă cariera sa în domeniul privat, și pentru originile sale nobile. Acesta este stră-strănepotul domnitorului Grigore Alexandru Ghica, ultimul conducător al Moldovei, ale cărui rămășițe pământești, deși repatriate în urmă cu mai bine de șase luni, nu au fost încă îngropate. Gândul a relatat pe larg povestea domnitorului adus în țară în noiembrie, după aproape 170 de ani de la moartea sa în exil.
Mihai Ghyka a coordonat demersurile pentru repatrierea domnitorului
Pe 7 noiembrie 2025, în cimitirul din localitatea Le Mée-sur-Seine (Franța), a avut loc ceremonia religioasă de deshumare a rămășițelor pământești ale domnitorului Grigore Alexandru Ghica (1807 – 1857), ultimul conducător al Moldovei și unul dintre marii reformatori ai secolului al XIX-lea.
Mihai Ghyka, stră-strănepotul domnitorului Alexandru Ghica
Stră-strănepotul Mihai Ghyka, în parteneriat cu Primăria Municipiului laşi, a facilitat colaborarea cu primăria din Le Mée-sur-Seine, Franța, unde se află necropola familiei Ghyka.
Ceremonia de repatriere organizată la Cotroceni
La doar câteva zile după deshumare, pe 9 noiembrie, osemintele domnitorului au fost repatriate. Ceremonia de repatriere a fost organizată la Palatul Cotroceni, sub patronajul președintelui Nicușor Dan.
Nicușor Dan l-a omagiat pe Grigore Alexandru Ghica la Cotroceni, în 9 noiembrie 2025 | Foto: presidency.ro
„O societate are rădăcini adânci din modul în care acum mulți ani niște oameni s-au gândit cum s-o administreze. Este important să vedem continuități și rădăcina modurilor în care acționăm azi”, spunea atunci șeful statului.
Ultimul domnitor al Moldovei a rămas neîngropat
După ceremonia de reptariere, rămășițele domnitorului au plecat spre Iași, însă, acestea zac într-o sală din Palatul Culturii din Iași. Motivul invocat a fost acela că mormântul nu este gata, motiv pentru care osemintele lui Ghika sunt depuse în continuare într-o sală a Palatului Culturii din Iași. Inițial, au fost vehiculate mai multe termene, însă niciunul nu a fost respectat.
Din noiembrie 2025 până în prezent au fost vehiculate mai multe date ale reînhumării sale, printre care 24 ianuarie 2026, Ziua Micii Uniri, sau 3 aprilie 2026, Ziua Jandarmeriei Române, dar nu s-a concretizat nimic.
Monumentul funerar al domnitorului
Primarul Iașiului a făcut promisiuni peste promisiuni
Mihai Chirica, primarul municipiului Iași, a făcut mai multe promisiuni despre momentul în care domitorul va fi reînhumat. Acesta a transmis, pentru Gândul, că înhumarea ar urma să aibă loc pe 15 iulie, o zi potrivită pentru ca ambasadorul Franței să ajungă la ceremonie.
„Monumentul funerar al Domnitorului a fost realizat, s-a finalizat recent. Prognoza noastră este că înhumarea va avea loc pe 15 iulie, la o zi după Ziua Franței, ținând cont că Domnitorul a fost adus din Franța. Am ales această dată ca să poată ajunge și domnul ambasador la ceremonie. Din perspectiva mea, ca primar, voi face eforturi să rămână memorabile, nu doar prezența lui, ci și faptele sale istorice.
Este extrem de important pentru ieșeni să-l avem acasă. În continuare există foarte multă lume care trece pe la catafalcul domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Locul de veci va fi situat într-un spațiu aflat în zona Palatului Culturii. Sunt foarte multe lucruri memorabile și istorice din acest areal care au legătură cu faptele domnitorului Ghica”, a declarat Mihai Chirica pentru Gândul.
Cine a fost Grigore Alexandru Ghica
Grigore Alexandru Ghica (sau Ghyka) a fost domn al Moldovei între 1849–1853 și 1854–1856. Acesta a pus binele comun mai presus de interesele proprii, promovând principii moderne de guvernare și dreptate socială.
Domnitorul Grigore Alexandru Ghica
În timpul domniei sale, au fost adoptate reforme esențiale pentru societate, precum dezrobirea romilor, abolirea cenzurii sau reducerea taxelor comerciale. De numele său se leagă înființarea Jandarmeriei Române, după model francez, dar și prima maternitate publică din țară, Institutul Gregorian, finanțată din fonduri personale.