Ministerul Energiei: România va importa până la 2.300 MW în această seară după oprirea Unității 2. La ce preț vom cumpăra energia

România funcționează, începând de astăzi, fără cei 700 MW produși de la Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă. Ministerul Energiei anunță pentru joi seara, când cantitatea de energie livrată în sistem de fotovoltaic va scădea spre zero, necesarul de energie electrică de import este estimat la 2.300 MW.

Joi, în jurul orei 16.00, România consuma în jur de 4500 MW și produce 4900 MW – cu un vârf de peste 2500 MW din energia fotovoltaică, potrivit datelor monitorenergie.ro. Datele OPCOM indică prețul energiei pe PZU (Piața pentru ziua următoare) pentru joi, 13 august,  începând cu ora 20.00: peste 1700 lei MWh.  Asta înseamnă că, la acest nivel de import, în fiecare oră România cumpără energie de circa 3,9  milioane de lei.

România, favorizată de prognoza meteo în următoarele zile

În următoarea săptămână România se va baza mult pe producţia de energie din eolian. Se iau în calcul și alte măsuri, însă acestea vor fi decise alături de Comisia Europeană.

„Pentru următoarele șapte zile, prognozele indică și un aport relevant al producției eoliene, cu o producție medie estimată de aproximativ 525 MW, un maxim estimat de 1.560 MW și un minim de aproximativ 100 MW.

Prin combinarea producției interne disponibile, a importurilor, a resurselor hidro și eoliene și a capacităților aflate în rezervă, Sistemul Electroenergetic Național dispune în acest moment de instrumentele necesare pentru acoperirea deficitului de producție determinat de indisponibilitatea temporară a celor două unități de la CNE Cernavodă”, anunță Ministerul Energiei într-un comunicat.

În plus, Ministerul Energiei precizează că reducerea voluntară a consumului a consumului de energie a dus până acum, în orele de vârf, la o reducere de 3-5% din total.

Anunțul Ministerului Energiei: cum compensăm cei 700 MW furnizați de Unitatea 2

”Astăzi, la ora 10:53, Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat. Sistemul Electroenergetic Naţional este stabil, iar activitatea se desfăşoară normal. Toate estimările disponibile în acest moment arată că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel naţional. Pe baza datelor şi prognozelor disponibile în prezent, nu sunt anticipate dificultăţi deosebite în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional, iar necesarul de consum este acoperit în condiţii normale printr-un mix de resurse: producţie hidro, producţie eoliană, capacităţi de rezervă pe cărbune şi importuri de energie electrică”, a transmis, joi, Ministerul Energiei.

Sursa citată a precizat că România dispune, la acest moment, de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Pentru intervalul de vârf din această seară este estimat un necesar de import de până la 2.300 MW, nivel care se încadrează în capacităţile comerciale disponibile.

”În seara precedentă, consumul maxim instantaneu a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub nivelul prognozat de Dispecerul Energetic Naţional. Pentru ziua de astăzi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW”, anunţă ministerul.

Grupul Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, rezerva suplimentară de energie

România dispune de rezerve suplimentare de producţie, care pot fi puse la dispoziţia Sistemului Electroenergetic Naţional, arată ministerul.  Acestea includ capacităţi pe gaze naturale, cărbune, producţie hidro, solară şi eoliană, precum şi sisteme de stocare în baterii.

Printre resursele aflate în rezervă se numără Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW, precum şi minimum 300 MW disponibili din producţia Hidroelectrica, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile.

”Pentru următoarele şapte zile, prognozele indică şi un aport relevant al producţiei eoliene, cu o producţie medie estimată de aproximativ 525 MW, un maxim estimat de 1.560 MW şi un minim de aproximativ 100 MW. Prin combinarea producţiei interne disponibile, a importurilor, a resurselor hidro şi eoliene şi a capacităţilor aflate în rezervă, Sistemul Electroenergetic Naţional dispune în acest moment de instrumentele necesare pentru acoperirea deficitului de producţie determinat de indisponibilitatea temporară a celor două unităţi de la CNE Cernavodă”, apreciază specialiştii.

Când vor fi repornite reactoarele de la Cernavodă

Nimeni nu poate spune când anume va fi repusă în funcţiune centrala nucleară. Prognozele hidrologilor indică scăderi constante ale nivelului apelor Dunării, pentru următoarele zile, iar la nivel european urmează două săptămâni de „foc”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Buşoi.

”În cel mai rău caz, pe care nici pe acesta nu-l văd posibil, se va face o limitare de la marii consumatori industriali. Altfel, producţie pentru consumul casnic, pentru oamenii care nu vor simţi nimic în ceea ce priveşte consumul lor, electricitatea la care au acces, serviciile esenţiale, spitale, şcolile sunt închise în această perioadă. Farmacii, fabrici de medicamente, poliţie, instituţii, care asigură funcţionarea statului, nu există nici cel mai mic pericol”, a afirmat Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Cel puţin în următoarele zece zile, Centrala Nucleară de la Cernavodă nu va putea fi repornită, pentru că prognozele indică o continuă scădere a nivelului Dunării. După ce repornirea centralei va fi posibilă, va mai fi nevoie de o zi sau două până când aceasta va livra energie în sistem.

Unitatea 1 a CN Cernavodă a fost oprită la sfârşitul lunii iulie. Pentru a prelungi funcţionarea Unităţii 2, autorităţile au dislocat o stâncă de pe Dunăre şi au scufundat patru barje, pentru a încerca să direcţioneze un debit mai mare de apă spre Centrala de la Cernavodă.

România a notificat Comisia Europeană

Ministerul Energiei anunţă că a notificat Comisia Europeană, DG ENER şi Electricity Coordination Group cu privire la evoluţia situaţiei energetice din România şi la măsurile adoptate pentru menţinerea siguranţei în funcţionare a Sistemului Electroenergetic Naţional.

” Notificarea a avut în vedere existenţa unor informaţii concrete şi credibile privind posibilitatea apariţiei unei crize de energie electrică, în contextul secetei hidrologice severe şi al impactului acesteia asupra producţiei de energie electrică”, menţionează Ministerul Energiei.

Ulterior, în data de 10 august 2026, România a notificat Comisiei Europene situaţia de criză, în conformitate cu art. 14 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2019/941.

România a prezentat evoluţia situaţiei din Sistemul Electroenergetic Naţional şi a informat partenerii europeni că nivelul excepţional de scăzut al Dunării a determinat oprirea Unităţii 1 CNE Cernavodă la 28 iulie şi că era anticipată şi oprirea Unităţii 2, cu pierderea unei capacităţi suplimentare de aproximativ 700 MW, reprezentând circa 10% din producţia naţională.

De asemenea, autoritățile au semnalat că, în actualele condiţii, retragerea până la 31 august 2026 a celor 710 MW rămaşi din capacităţile pe cărbune asumate în cadrul jaloanelor PNRR nu ar putea fi realizată fără riscuri suplimentare pentru siguranţa Sistemului Electroenergetic Naţional. Subiectul urmează să fie notificat formal Comisiei Europene şi discutat cu structurile europene competente”, transmite Ministerul Energiei.