NATO, după Jens Stoltenberg. Klaus Iohannis, menționat pe lista posibililor candidați. Cine i-ar putea pune obstacole președintelui României?
NATO îi caută un succesor lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat de secretar general al organizației expiră pe 30 septembrie 2023. Mai exact, cursa pentru desemnarea unui candidat la șefia NATO este în plină desfășurare, lăsând loc de analize, interpretări și posibile nume vehiculate despre cel care ar putea deveni noul șef al NATO. Așadar, într-un context internațional dificil, cine i-ar putea urma lui Stoltenberg și care dintre numele vehiculate se înscriu pentru acest rol extrem de provocator și în același timp dificil? Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Este important de precizat că decizia presupune consens între liderii celor 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
În prezent, România ocupă poziția de secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană deținând această funcție din toamna anului 2019. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este una dintre principalele organizaţii internaţionale la nivel mondial, o alianţă politică şi militară, formată din 30 de ţări membre din Europa şi America de Nord.
Reamintim că Stoltenberg, care ocupă această funcție din 2014, este un fost prim-ministru norvegian. După încheierea mandatului actual, are asigurat postul de guvernator al Băncii Centrale norvegiene.
Cei mai recenți predecesori ai săi au fost danezi, olandezi și britanici. Mandatul actualului secretar general a fost prelungit rapid în martie anul trecut, după invazia Rusiei în Ucraina.
Jens Stoltenberg pleacă din nou cu prima șansă
Publicația europeană Politico a analizat numele vehiculate pentru șefia NATO după expirarea mandatului actualului secretar general Jens Stoltenberg. Concluzia acestei analize făcute cu cărțile pe masă a concluzionat că cele mai mari șanse pentru un nou mandat le are tot… Stoltenberg.
”În contextul în care războiul face ravagii în Europa, a început cursa pentru găsirea viitorului șef al NATO. Sentimentul general, a declarat un diplomat NATO de rang înalt, este că este timpul pentru aer proaspăt. Dar aliații ar putea sfârși prin a juca în siguranță până la urmă și a rămâne cu Stoltenberg”, scrie Politico.
Posibilitatea re-extinderii mandatului lui Stoltenberg este tot mai mult luată în calcul. Iar „Stoltenberg vrea să rămână”, devoalează sursele diplomatice citate de Politico.
Printre alți candidați cu șanse să preia funcția de secretar general al NATO se numără actualul premier al Olandei, Mark Rutte, prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas și actualul ministru al apărării din Marea Britanie, Ben Wallace.
„E momentul pentru o femeie la conducerea NATO”
Sursele diplomatice citate de Politico au indicat și trei candidate-femei, considerate a fi favorite la șefia NATO: premiera Lituaniei, Ingrida Šimonytė, președinta Slovaciei, Zuzana Čaputová, dar și actuala șefă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Reamintim că, până în prezent, alianța NATO a fost condusă doar de bărbați. „E momentul pentru o femeie în funcția de secretar general al NATO”, au spus sursele Politico.
Tot din analiza Politico aflăm că nu este exclus ca viitorul șef al alianței nord-atlantice să provină dintr-o țară est-europeană, precum Estonnia sau Lituania. Principalul argument, transformat în contextul actual într-un atuu, este acela că țările din flancul estic al NATO au avertizat de mai multe ori, de-a lungul timpului, despre amenințarea Rusiei și au cheltuit până acum sume apreciabile pentru cheltuielile militare.
Ce șanse are președintele Iohannis pentru șefia NATO?
Pe lângă președinta Slovaciei sau premiera Lituaniei, un alt nume vehiculat pentru această cursă este cel al președintelui României, Klaus Iohannis. Numirea lui Iohannis s-ar putea lovi însă de veto-ul Ungariei, dar și de opoziția țărilor care ar prefera un candidat-femeie, informează Politico.
Președintele Klaus Iohannis nu a exclus public posibilitatea de a ajunge șef NATO. Întrebat în iulie 2022 de reporterul Digi 24 dacă ar accepta să fie viitorul secretar general al NATO după expirarea mandatului lui Jens Stoltenberg, președintele Klaus Iohannis nu a negat această perspectivă.
„Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”, a declarat la acea vreme președintele Iohannis.