Noi reglementări pentru acordarea concediilor medicale de la 1 august. În ce condiții medicii curanți nu mai pot prelungi concediul

Publicat: 30 07. 2021, 17:14
Actualizat: 30 07. 2021, 17:15
Foto: Facebook

Noi reglementări referitoare la modul de acordare a concediilor medicale vor intra în vigoare începând cu data de 1 august. Astfel, pentru fiecare episod de boală obişnuită concediile  se vor elibera în cel puţin două etape, în vederea recuperării capacităţii de muncă a persoanei asigurate şi reinserţiei socio-profesionale

Noile reglementări survin punerii în aplicare a Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS pentru modificarea şi completarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, a informat, vineri, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Pacienţii, monitorizați de medicii curanţi pentru întocmirea unui plan de urmărire a evoluţiei bolii

CNAS precizează că a fost introdus un nou mecanism de acordare a certificatelor de concediu medical în cazul incapacităţii temporare de muncă pentru boli obişnuite, care prevede evaluarea stării de sănătate şi monitorizarea pacienţilor de către medicii curanţi prin întocmirea unui plan de urmărire a evoluţiei afecţiunii.

„Medicul de familie va acorda în prima etapă maxim 4 zile de concediu medical, cu încadrarea în limita maximă de 7 zile pentru fiecare episod de boală, respectiv 28 de zile pe an, iar medicul specialist din ambulatoriu poate acorda în prima etapă maxim 15 zile, cu încadrarea în limita maximă de 30/31 zile/lună, respectiv 90 de zile pe an. În situaţia în care prima etapă a concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă se finalizează într-o zi nelucrătoare, certificatul de concediu medical în continuare poate fi eliberat în prima zi lucrătoare care urmează, cu încadrarea în limitele maxime menţionate”, se arată în comunicatul citat.

În situaţia în care asiguratul se află în imposibilitatea deplasării la cabinetul medical în vederea acordării concediului medical, medicul curant (medicul de familie sau medicul specialist din ambulatoriu) poate acorda consultaţii la domiciliu sau la distanţă.

În ce condiții pot pierde pacienții dreptul la concediu medical

Dacă după acordarea primei etape a concediului medical asiguratul nu se mai prezintă pentru evaluarea stării de sănătate conform planului de urmărire a evoluţiei bolii, precum şi în situaţia în care evoluţia stării de sănătate a asiguratului este favorabilă ca urmare a respectării de către acesta a planului de urmărire a evoluţiei bolii medicii curanţi nu vor mai acorda concediu medical în continuare.

Prin excepţie, medicii curanţi nu vor întocmi planul de urmărire a evoluţiei bolii în cazul eliberării certificatelor de concediu medical pentru unele boli speciale (boli cardiovasculare, SIDA, neoplazii şi tuberculoză), pentru urgenţele medico-chirurgicale, pentru bolile infectocontagioase din grupa A şi pentru bolile infectocontagioase pentru care se impune măsura izolării, precum şi în situaţia în care asiguratul este internat în spital.

Concediile medicale pentru maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, precum şi în cazul riscului maternal pot fi acordate într-o singură etapă, fără a fi necesară întocmirea planului de urmărire a evoluţiei bolii.

Medicul curant din spital poate prelungi concediul medical cu maximum 7 zile calendaristice

CNAS menţionează că se menţine prevederea conform căreia după expirarea concediului medical acordat la ieşirea din spital, în cazul în care starea sănătăţii persoanei asigurate nu permite reluarea activităţii, medicul de familie, pe baza scrisorii medicale eliberate de medicul curant din spital, poate prelungi concediul medical cu maximum 7 zile calendaristice pentru aceeaşi afecţiune fără a fi necesară întocmirea planului de urmărire a evoluţiei bolii.

Începând cu data de 1 august, asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copiilor cu afecţiuni grave în vârstă de până la 18 ani, nu până la 16 ani, cum a fost reglementat până la această dată.

De asemenea, persoanele care se deplasează în interes personal în zone în care există epidemie, risc epidemiologic sau biologic cu un agent înalt patogen, deşi aceste condiţii erau cunoscute la momentul iniţierii deplasării şi care, la întoarcerea pe teritoriul României, pentru a nu deveni factori de risc pentru persoanele cu care vin în contact, intră în concediu de carantină, vor beneficia de indemnizaţie suportată din FNUASS doar pentru o perioadă de 5 zile.

„Noua reglementare conform căreia pacientul va fi monitorizat de medicul curant pe parcursul unui episod de boală reprezintă un efort suplimentar al medicilor, dar aduce beneficii celor aflaţi în incapacitate temporară de muncă şi ajută la gestionarea corectă şi eficientă a costurilor suportate din FNUASS”, a declarat preşedintele CNAS, Adrian Gheorghe, citat în comunicat.