Ora de iarnă 2025. Când se dau ceasurile înapoi și ce riscuri neștiute pentru sănătate există

România va trece la ora de iarnă în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră. Astfel, ora 4 dimineața va deveni ora 3, marcând începutul perioadei cu zile mai scurte și seri întunecate.

Este știut faptul că trecerea la noul fus orar se face an de an în ultimul weekend din octombrie, în noaptea de sâmbătă spre duminică.

De ce se face trecerea în weekend

Autoritățile au stabilit ca modificarea să se facă în noaptea de sâmbătă spre duminică dintr-un motiv cât se poate de simplu: adaptarea organismului la noul orar este mai ușoară într-o zi liberă, când cei mai mulți oameni stau acasă și nu merg la muncă.

Trecerea la ora de iarnă nu are loc simultan la nivel mondial, fiind influențată de fusurile orare. Convenția internațională stabilește că fiecare fus corespunde unei diferențe de 15 grade longitudine. Astfel, ora Europei Occidentale este GMT+0, Europa Centrală folosește GMT+1, iar Europa Orientală GMT+2.

În prezent, aproximativ 70 de state din lume, inclusiv cele din Uniunea Europeană, schimbă ora de două ori pe an. Marea Britanie, Irlanda și Portugalia revin la ora GMT, țări precum Germania, Franța, Italia și Spania trec la GMT+1, iar Grecia, Cipru, Estonia și Finlanda folosesc GMT+2, potrivit platformei timeanddate.com.

De mai mulți ani, la nivelul Uniunii Europene se dezbate posibilitatea eliminării trecerii de la ora de vară la cea de iarnă. Fiecare stat ar urma să decidă dacă rămâne definitiv la ora de vară sau la ora standard. Deși Parlamentul European s-a pronunțat încă din 2019 pentru renunțarea la această practică, implementarea a fost amânată, fără o decizie finală.

Un sondaj derulat de Comisia Europeană în 2018 a arătat că 84% dintre cetățenii UE au fost pentru încetarea modificării orei. Cu toate acestea, măsura nu a fost încă aplicată.

Când s-a introdus schimbarea orei în funcție de anotimpuri

Germanii au fost primii care au introdus ora de vară, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie şi 1 octombrie). I-au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie). Ulterior, și alte ţări au trecut la acest sistem, adoptând ora de vară – Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tazmania.

România a adoptat pentru prima dată schimbarea de oră în 1917, în timpul Primului Război Mondial. După mai multe întreruperi și reveniri, practica a fost reintrodusă definitiv în 1979, în linie cu deciziile celorlalte state europene.

Există, însă, și o serie de state care au renunțat la schimbarea orei în funcție de anotimp și aici enumerăm Panama, Ecuador, Venezuela, Columbia, Nicaragua, Guatemala, Hawaii, Belarus sau Islanda.

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui. Țările europene au adoptat acest sistem în secolul trecut, pentru a economisi energie.

La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00). La ora de iarnă, operațiunea este inversă și ora 4:00 devine ora 3:00.

Cum ne afectează sănătatea trecerea la ora de iarnă

Trecerea la ora de iarnă aduce un „cadou” așteptat de mulți: o oră suplimentară de somn. În schimb, schimbarea afectează rutina zilnică, mai ales pentru persoanele care se adaptează mai greu la noul program. Unii oameni suferă în primele zile după schimbarea orei, ceea ce arată că, în cazul lor, acest sistem al schimbării orei are efecte negative asupra sănătății.

„Trecerea la ora de iarnă nu crește riscul de apariție al unor probleme de sănătate, dar pot fi cazuri în care anumite persoane pot tolera cu dificultate această schimbare a orarului de somn. Astfel, schimbarea orei poate produce somnolență, probleme de concentrare sau de memorare, senzație de oboseală pe timpul zilei, iar aceste tulburări pot afecta activitatea zilnică, pot să scadă randamentul la locul de munca si chiar pot provoca accidente rutiere.

Perioada de adaptare la ora de iarnă variază foarte mult de la o persoana la alta și poate fi de la o zi, până la 1 săptămâna”, a declarat la Digi24 medicul Răzvan Lungu.

Dacă în general dormiți între șapte şi opt ore şi vă culcaţi puţin mai devreme cu o seară înainte, s-ar putea să vă treziți a doua zi simţindu-vă odihniți și în formă. În schimb, dacă dormiţi şase ore, s-ar putea să aveţi probleme în această perioadă cu somnul, mai ales cei care consumă cofeină sau alcool aproape de ora de culcare. În acest din urmă caz, vă veţi simţi mai obosiţi, apatici, lipsiţi de concentrare şi somnolenți pe durata zilei.

Cât durează acomodarea

Pe lângă modificările somnului, ne putem confrunta cu astenie, irascibilitate, stări de anxietate, vertij, tulburări de concentrare sau modificarea apetitului.

În concluzie, medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Ora de iarnă | Se mai schimbă sau nu ora în România? Decizia luată de Uniunea