Reforma legilor securității naționale și perdeaua de fum a democrației. Expert anticorupție: „Ne întoarcem în timp, cu superimunități și privilegii pe care nimeni nu le are”

Publicat: 02 06. 2022, 14:19
Actualizat: 02 06. 2022, 16:12

Orice român ar putea ajunge, fără voia lui, colaborator al Serviciului de Informații. Președintele ar urma să primească decizia privind avizarea anchetelor de la SRI, iar Parlamentul să fie exclus din procedura de demitere a directorului SRI. Personalul SRI ar putea fi anchetat doar de anumiți procurori, în timp ce perchezițiile la sediul SRI s-ar putea face doar cu acordul șefului statului și cu informarea directorului SRI. Sunt doar câteva dintre propunerile unui proiect de lege – adus în atenția publică, în ciuda secretomaniei oficiale, de publicația G4media – prin care se vor mai multe schimbări în ce pot face Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE). 

Proiectul s-ar afla în consultare la partidele din coaliția de guvernare. Nu este însă clar cine își asumă acest proiect. Una dintre prevederile incluse în proiect privind securitatea națională – care a stârnit un val de comentarii, atât pe rețelele de socializare, cât și în pozițiile oficiale ale activiștilor – ar obliga românii, societățile comerciale și instituțiile publice să colaboreze cu Serviciul Român de Informații în unele activități.

Nu este însă singura propunere care ridică semne de întrebare și stârnește controverse cu privire la perdeaua de fum a democrației.

În acest context, mai multe ONG-uri au trimis o scrisoare deschisă în care susțin că noile prevederi propuse, ferite momentan de ochii opiniei publice și experților în domeniu, sunt  incompatibile cu democrația și aduc aminte de perioada neagră a comunismului.

Perchezițiile din sediile SRI, doar cu acordul șefului statului 

Potrivit propunerilor, anchetatorii  ar putea intra în sediile SRI doar cu aprobarea șefului statului și doar după informarea prealabilă a șefului SRI. Ofițerii serviciului ar putea fi anchetați, percheziționați sau reținuți doar de anumiți procurori.

În plus, serviciul ar deveni autoritate națională inclusiv în domeniul interceptării comunicațiilor. „Viitorul Centru Național pentru Interceptarea Comunicațiilor va funcționa în cadrul SRI”, se arată în proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea SRI, aflat în dezbaterea coaliției.

Serviciul ar fi autorizat „să solicite persoanelor fizice şi juridice, în condiţiile prezentei legi, date, indiferent de forma de stocare a acestora, informaţii şi, după caz, obiecte”.

Tot în proiect se mai arată că „în cadrul Serviciului pot fi înfiinţate activităţi finanţate integral din venituri proprii”.

Altă propunere prevede înființarea sub patronajul SRI de organizații neguvernamentale. „Serviciul poate avea în coordonare, în raport cu nevoile proprii şi cu respectarea strictă a prevederilor legale, o regie autonomă, precum şi asociaţii cu caracter profesional, social, cultural, sportiv sau recreativ ori umanitar”.

Expert anticorupție: „Mi se pare trist că se pune problema superimunităților”

Laura Ștefan, coordonatorul activităților anticorupție pentru Expert Forum și expert internațional pentru Comisia Europeană, susține într-o declarație pentru Gândul că această lipsă de transparență cu privire la un subiect atât de important, în care cetățeanul ar trebuie să fie parte, este nesănătoasă și nu duce într-o direcție bună pentru democrație.

„Am semnat și noi acea scrisoare a ONG-urilor, deci poziția noastră este, pe de-o parte, aceea. Pe de altă parte, nu cred că este deloc sănătos să nu avem un proiect publicat și să discutăm pe fărâme de informație care iese la suprafață. Mă așteptam ca în aceste proiecte să discutăm despre controlul civil asupra serviciilor de informații, despre durata și numărul de mandate care pot fi avute la conducerea acestor servicii.

Mi se pare trist că se pune problema superimunităților, restricțiilor cu privire la anchetarea oamenilor care fac parte din serviciile de informații de către justiție. Astea parcă aparțineau unei alte perioade. Plus că au existat dosare penale care au implicat oameni din servicii, unii cu funcții de conducere. Nu văd pe ce ne bazăm când spunem că ar fi sănătoasă o astfel de reglementare în direcția acordării unor privilegii pe care, atenție, nimeni nu le mai are. 

Discutăm despre niște propuneri pe care nu le-am văzut, să le putem citi cu ochii noștri și să avem un dialog. Mi se pare că treaba asta este esențială într-un stat de drept și într-o țară membră UE, membră NATO. Astea nu sunt niște subiecte periferice care să nu intereseze societatea, mai ales societatea românească, cu un trecut recent dominat de serviciile de informații. Transparența este esențială, și nu așa, de formă. Eu cred că, pe niște subiecte atât de importante, ar trebui să existe o dezbatere la nivelul societății. Nu mai spun că unele dintre propuneri merg exact în direcția opusă deciziilor Curții Constituționale”, spune Laura Ștefan.

„Controlul parlamentar nu a fost un mare succes cu privire la serviciile de informații

Laura Ștefan vorbește despre exemplul Statelor Unite, unde, spre deosebire de România,  supravegherea parlamentară față de serviciile secrete este una serioasă și care se face într-un mod temeinic și controlat.

„Dacă noi vrem să o luăm spre Vest, ar trebui să ne uităm cum se întâmplă lucrurile acolo și la cât de serioasă este supravegherea parlamentară pe care o face Congresul în America față de Serviciile de Informații, la cât de detaliate sunt discuțiile. Lucrurile nu pot să rămână doar într-o bulă închisă la nivelul managementului serviciilor. Adică, trebuie să existe o componentă de control civil.

Sigur, la noi, controlul parlamentar nu a fost un mare succes cu privire la nimic și cu atât mai mult cu privire la Serviciile de Informații. Dar soluția este să întărim acest mecanism, nu să renunțăm la el. Mi se pare că ne întoarcem în timp, ca și cum lucrurile sunt de la sine înțelese. Eu nu știu dacă asta este țara pe care ne-o dorim pentru copiii noștri”, susține expertul anticorupție/

„Dacă nu respectăm principiile, ajungem din nou la turnătorie și poliție politică”

Deputatul USR Nicu Fălcoi, membru în Comisia de apărare a Camerei Deputaților și preşedintele Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SIE, a avut o reacție tranșantă pe Facebook în legătură cu propunerile privind schimbarea legilor securității naționale.

Deputatul susține că, în acest context, subiectele reglementărilor viitoare legate de SRI sunt grave și riscă să genereze efecte negative în lanț și că reforma legilor securității naționale este mai mult restaurație.

”Suntem la aproape 2 ani de la momentul alegerilor, iar reforma legilor securității naționale a rămas un subiect restant. În aceste zile, prin redacții circulă un proiect neoficial din care jurnaliștii au citat și au precizat că documentul ar fi în consultare la partidele din arcul guvernamental.

Nu este clar însă cine și-l asumă. Premierul Ciucă personal? Un partid anume de la guvernare? Între timp, reacțiile din presă dar și din societatea civilă sunt vehemente și se extind. În centrul criticilor este Serviciul Român de Informații, iar subiectele reglementărilor viitoare legate de instituție sunt grave și riscă să genereze efecte negative în lanț.

Se vorbește în primul rând de o prevedere care obligă cetățenii români și agenții economici să colaboreze cu SRI în activitățile acestui serviciu secret. Prevederea din articol este clară:

«Art. 9, (2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice au obligaţia să acorde sprijin, la cerere, Serviciului, în îndeplinirea atribuţiilor sale, potrivit legii».

Probabil că inițiatorii s-au inspirat din legislația chineză, că altfel nu îmi explic acest derapaj major de la democrație și libertățile fundamentale. Cetățeanul obișnuit sau agentul economic nu pot fi obligați să facă asta fără să intrăm cu România în comunism sau dictatură.

Un serviciu poate doar solicita sprijinul tuturor, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute în Constituție. Dacă nu respectăm aceste principii, vom ajunge din nou  la turnătorie și poliție politică. Se pare că cineva a uitat că SRI este în serviciul cetățenului și al statului, iar Constituția trebuie apărată integral”, susține Nicu Fălcoi.

Ideea că doar anumiți procurori pot desfășura anchete ar trebui eliminată total

Nicu Fălcoi analizează și prevederea controversată potrivit căreia persoana solicitată să dea cu subsemnatul de către SRI este obligată să păstreze secretul legat de obiectul cererii. Acesta susține că o astfel de decizie nu face decât să paveze calea unor presiuni și a unor abuzuri.

Nici propunerea cu privire la anchetarea și percheziționarea personalului SRI doar de anumiți procurori nu este văzută cu ochi buni de Nicu Fălcoi, membru al Comisiei de Apărare din Camera Deputaților.

Generația tânără poate nu este familiarizată, dar o asemenea obligație de a păstra secretul presupunea în regimul comunist să semnezi un document de angajament că vei respecta și vei păstra acest secret. Această prevedere din Art. 32 va deschide calea unor presiuni, dar mai ales abuzuri față de cel obligat în scris să păstreze confidențialitatea. Nu vorbim de acele persoane care prin natura activității profesionale și a fișei postului lucrează cu documente confidențiale și trebuie să respecte niște reguli prevăzute clar în legislație.

O problemă foarte serioasă este și în alt articol: «Art. 39 – (1) Personalul Serviciului: b) poate fi audiat, percheziţionat sau reţinut pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea numai de procurori anume desemnaţi, cu informarea prealabilă a directorului general al Serviciului şi în prezenţa unui reprezentant al structurii juridice a Serviciului».

Ideea că doar anumiți procurori pot desfășura anchete ar trebui eliminată total. Care procuror ar putea fi desemnat? Cel cu diplome luate la Academia de Informații a SRI? Sau cel care a fost promovat discret prin implicarea unor șefi din servicii? Sau cel care are rude în SRI?

De ce nu vrem să terminăm odată cu această lipsă de transparență în actul de justiție și din activitatea ministerului public? Această prevedere deschide un precedent periculos. După SRI, ne vom pomeni cu SIE, STS, DGIA, Ministerul de Interne că vor cere la rândul lor doar procurori ”anume desemnați” cu drept de anchetă”, susține Nicu Fălcoi.

„Nu poți să faci interceptări și în același timp să te controlezi tot tu”

Deputatul spune că o problemă este și în cazul prevederii din proiectul prezentat de presă potrivit căreia SRI devine autoritate națională, inclusiv în domeniul interceptării comunicațiilor, astfel că viitorul Centru Național pentru Interceptarea Comunicațiilor va funcționa în cadrul Serviciului.

”Trebuie să înțelegem că o autoritate națională pe un anumit domeniu, dar mai ales în cel al securității naționale, trebuie să respecte niște standarde de obiectivitate, profesionalism și echilibru. Nu poți să faci interceptări și în același timp să te controlezi, avizezi și certifici tot tu, în calitate de autoritate națională. Este ca și cum Autoritatea Naționale pentru Comunicații ANCOM ar avea în propria structură și un serviciu de telefonie comercială pentru populație.

Vă dați seama pe cine ar favoriza autoritatea națională și cum ar controla și orienta resursele necesare. O autoritate națională într-un domeniu trebuie să fie echidistantă și profesionistă, chiar și când vorbim de activitatea de intelligence. Să sperăm că până la urmă criteriile de profesionalism și legalitate vor fi asumate și când vine vorba de interceptări.

În concluzie, dacă aceasta este reforma legilor securității naționale promisă de guvernul USL 2.0 și de președintele Klaus Iohannis, să știți că pe drumul greșit. Avem mult de lucru și de amendat la aceste proiecte și din partea mea există maximă disponiblitate să lucrăm pe un pachet legislativ care pune în centrul său reforma și nu restaurația pe model ceaușist”, mai spune deputatul.

Legile privind siguranța națională, modificate după 30 de ani

Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a anunțat că pachetul de legi privind securitatea naţională a fost finalizat și va fi trimis în Parlament. Pe 27 mai, premierul Nicolae Ciucă declara că pachetul de nouă legi privind securitatea națională a României urmează să fie analizat de Guvern, apoi trimis Parlamentului pentru dezbateri. Ciucă mai preciza că „legile securității naționale au fost elaborate la nivelul fiecărei instituții responsabile în parte”.

La începutul lunii martie, Florin Cîțu, președintele Senatului, anunța că legile privind siguranța națională vor fi modificate după 30 de ani și că pachetul de legi va ajunge în Parlament, urmând a fi dezbătut în procedură de urgență.

Protestul ONG-urilor: „Republica Militară România: impunitate și puteri sporite pentru SRI”

Mai multe ONG-uri au semnat o scrisoare deschisă cu privire la propunerile de modificare a legilor de siguranță națională, criticând dur planurile puterii politice de a oferi puteri sporite agenților din serviciile de securitate. Redăm, mai jos, integral, scrisoarea de protest.

„Protestăm ferm împotriva planurilor puterii politice de a oferi impunitate și puteri sporite agenților din serviciile de securitate, așa cum rezultă din proiectul de lege aflat în dezbaterea Coaliției de guvernare, și publicat de jurnaliștii de la G4Media.ro.

Una din prevederi este impunitatea în fața justiției: personalul SRI ar urma să fie anchetat doar de un număr limitat de procurori, anume desemnați, iar perchezițiile la sediul SRI ar urma să se facă doar cu acordul șefului statului și cu informarea directorului SRI. Astfel, de facto, personalul SRI ar avea o protecție fără precedent în fața justiției, iar eventualele fapte comise cu știința directorului SRI, sau chiar a șefului statului, nu ar putea fi niciodată anchetate. Consecința maximală este că un președinte rău intenționat ar putea să folosească SRI în interes propriu fără niciun fel de răspundere legală.

Președintele ar urma să primească puteri sporite, iar Parlamentul să fie exclus din procedura de demitere a directorului SRI. Este inacceptabilă limitarea puterii Parlamentului în privința controlului serviciilor de securitate, iar adâncirea simbiozei între șeful statului și șeful SRI nu face decât să sporească tentația puterii și a impunității.

O altă prevedere scandaloasă este că personalul SRI ar putea să solicite oricărei persoane sprijin pentru realizarea atribuţiilor şi competenţelor legale, iar persoana respectivă ar fi obligată nu doar să asiste, ci și să păstreze secretul asupra operațiunii. Acest tip de prevederi depășesc mult cadrul obligațiilor cetățenești și devin o încălcare gravă a libertăților civile.

Conform aceluiași proiect de lege, SRI ar urma să devină autoritate națională în domeniul interceptării comunicațiilor, astfel că viitorul Centru Național pentru Interceptarea Comunicațiilor va funcționa în cadrul SRI. Cel puțin două decizii anterioare ale Curții Constituționale au declarat în afara Constituției prezența SRI în procedura de urmărire penală, ca autoritate responsabilă cu interceptările.

Nu în ultimul rând, SRI ar primi dreptul de a-și crea și administra propriile firme („pot fi înfiinţate activităţi finanţate integral din venituri proprii, potrivit legii”) și chiar propria societate civilă („asociaţii cu caracter profesional, social, cultural, sportiv sau recreativ ori umanitar”), totul departe de ochii publicului, și, potențial, chiar și în afara controlului fiscal, pentru că documentele operative privind cheltuielile se casează și se distrug anual, la finalul exercițiului fiscal. Oricum fondurile pot veni și din orice “alte surse, legal constituite” (sponsorizari, donatii, activități economice).

Amintim și că acest proiect, aflat în dezbaterea coaliției de guvernare și publicat de jurnaliștii de la G4Media.ro, a fost precedat de acte normative, adoptate de Guvern și de Parlament, ce au crescut puterile serviciilor de securitate în alte domenii: interceptarea comunicațiilor electronice prin Codul Comunicațiilor (lege declarată parțial neconstituțională de CCR), filtrarea investițiilor străine din țări din afara spațiului comunitar, sau servicii secrete cu un rol central în proiectul de cloud guvernamental, cu acces direct toate datele de trafic.

Militarizarea rapidă a statului, sub conducerea unui premier trecut mult prea repede din haina de general activ în cea de politician de carieră, și la comanda unui președinte aflat moral tot mai departe de cetățeni, de democrație și de libertate, este o tendință ce ne îngrijorează profund, și solicităm ferm tuturor partidelor politice să o oprească de îndată”.

Semnatarii scrisorii sunt: Centrul pentru Inovare Publică, ActiveWatch, Asociația pentru Tehnologie și Internet, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Asociația MozaiQ LGBT, Institutul Român pentru Pace, PATRIR, Asociația FILIA, Átlátszó Erdély (Transilvania Transparentă), Centrul pentru Jurnalism Independent, FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Asociatia RiseOUT, Asociația Parcul Natural Văcărești, Funky Citizens, Asociația Miliția Spirituală, Asociația Respiro, Asociația CIVICA și Expert Forum.