Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși. Ce NU ai voie să faci niciodată în această zi
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși. Biserica Ortodoxă prăznuieşte Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, în fiecare an, pe 29 august.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este ultimul praznic din anul bisericesc, pentru că un nou an bisericesc începe la 1 septembrie. Potrivit tradiției, în această zi nu se bea vin roşu, nu se mănâncă varză și se ține post.
Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Mama sa, Elisabeta, era descendentă a lui Aaron. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus. Naşterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta avea slujbă la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.
Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci şi acela de a-L descoperi lumii drept Mesia şi Fiul lui Dumnezeu.
Din Evanghelie, se ştie că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului că răsplată.
Tradiţii şi obiceiuri. Ce nu e bine să faci în ziua de 29 august
În această zi, tradiţia cere să nu se consume vin roşu şi nici alimente şi mâncăruri gătite, care au aceeaşi culoare, în memoria sângelui vărsat de către Sfântul Ioan Botezătorul.
În ceea ce priveşte varza, aceasta nu se mănâncă pentru că tradiţia spune că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. Una dintre cele mai respectate tradiţii este ţinerea postului negru.
Nu se mănâncă fructe rotunde, care seamănă cu un cap (mere, pere, prune, nuci, căpăţâni de usturoi) sau cu o cruce (nuci, pepene); nu bea vin roşu, nu se mănâncă fructe sau legume roşii, care amintesc de sângele care a curs din capul Sf. Ioan. Nu se mănâncă din blid sau tipsie.
De asemenea, oamenii împart mere, pere, castraveţi. În ziua în care cade crucea mică nu este bine de semănat nicio sămânţă.
În unele zone din Muntenia, Sf. Ioan se serbează de către femei. După ce se înserează, se adună mai multe la un loc, unde fac chefuri şi jocuri, însă fără bărbaţi, zicându-se că aceasta e ziua când femeia e tot aşa de mare ca şi bărbatul.