Tot mai mulți oameni aleg ChatGPT în locul terapiei. Experții avertizează asupra riscurilor

Să discuți cu ChatGPT despre o despărțire, să-i ceri sfaturi înainte de a lua o decizie importantă sau chiar să-l folosești pentru a-ți reduce anxietatea a devenit o practică din ce în ce mai răspândită, în special în rândul tinerilor. 

Datele confirmă această tendință. Potrivit unui raport al Harvard Business Review, cea mai frecventă utilizare a inteligenței artificiale generative este oferirea de sprijin emoțional sau companie, înainte chiar de gestionarea vieții personale, căutarea unui sens în viață ori adoptarea unor obiceiuri sănătoase, scrie Euronews.

 Loading ...

În același timp, un studiu realizat în 2025 de Línea Directa a arătat că nouă din zece tineri spanioli cu vârste între 16 și 19 ani folosesc tehnologia pentru a căuta informații despre sănătate, iar 24,8% dintre spanioli au apelat la autodiagnosticarea digitală ca primă opțiune. În Mexic, fenomenul ia, de asemenea, amploare. Potrivit celei de-a șasea ediții a raportului AXA Mind Health, 71% dintre respondenți spun că folosesc instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a căuta sprijin legat de sănătatea lor mintală.

Această creștere are loc într-un context marcat de deteriorarea sănătății mintale. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că peste un miliard de oameni din întreaga lume trăiesc cu o tulburare sau o problemă care le afectează starea psihologică.

De ce tot mai mulți oameni îi povestesc lui ChatGPT despre problemele lor

Pentru psihologul mexican María Fernanda Cruz Urquiza, fenomenul răspunde unor nevoi emoționale foarte specifice. Ea spune că observă tot mai multe persoane care apelează la ChatGPT înainte de a lua decizii importante, mai ales cele legate de conflicte în relații sau despărțiri.

În opinia sa, inteligența artificială oferă ceva ce multor oameni le lipsește: disponibilitate permanentă.

„ChatGPT validează întotdeauna ceea ce îi spune utilizatorul, iar această validare constantă este ceva ce pacienții găsesc foarte atrăgător”, explică ea.

La aceasta se adaugă posibilitatea de a te deschide fără teama de a fi judecat și de a primi un răspuns imediat.

Psihoterapeuta Cecilia Paredes Aldama este, în linii mari, de acord cu această analiză, deși subliniază că, până în prezent, nu a întâlnit pacienți care să înlocuiască terapia cu ChatGPT. În schimb, îi vede folosind instrumentul pentru a redacta mesaje, pentru a comunica mai asertiv sau pentru a se pregăti pentru conversații dificile.

„Este o resursă, mai ales pentru persoanele care nu vor să-și expună problemele în fața altora”, spune ea.

Sursă foto: Shutterstock

Problema unei inteligențe artificiale care este mereu de acord cu tine

Unul dintre aspectele care le îngrijorează cel mai mult pe cele două psiholoage este modul în care aceste sisteme interacționează cu utilizatorii. Paredes avertizează că inteligența artificială tinde să adopte un ton extrem de conciliant.

„Psihoterapia te provoacă; inteligența artificială nu o face. Este complet indulgentă.”

În opinia sa, dacă o persoană caută în permanență validare din partea ChatGPT, poate ajunge să-și consolideze interpretări greșite despre propria realitate.

„Dacă te obișnuiești să consulți inteligența artificială și ea îți spune mereu că ai dreptate, poți ajunge să ai o imagine foarte distorsionată asupra propriei vieți.”

Cruz Urquiza împărtășește această îngrijorare, dar dintr-o altă perspectivă. Ea consideră că ChatGPT este „excesiv de empatic”, o caracteristică ce poate oferi o ușurare imediată, dar care nu favorizează neapărat o schimbare profundă.

„Principalul risc pe care l-am observat este că ChatGPT tinde să fie «excesiv de empatic», ceea ce nu echivalează cu un ajutor terapeutic real pe termen lung.”

Relația umană rămâne de neînlocuit

Deși recunosc potențialul inteligenței artificiale, ambele specialiste sunt de acord că există un element pe care niciun algoritm nu îl poate reproduce: relația terapeutică.

Pentru Paredes, sentimentele de rușine, vinovăție sau durere emoțională își găsesc alinarea autentică doar atunci când pot fi împărtășite unei alte persoane.

„Rușinea este o stare emoțională care se diminuează atunci când vorbești despre ea, când o împărtășești. Are nevoie de conexiune umană.”

Cruz Urquiza își bazează această opinie pe cercetările din domeniul neurobiologiei interpersonale și își rezumă poziția printr-o afirmație categorică:

„Schimbarea terapeutică autentică apare în rezonanța dintre două ființe umane, iar acest lucru nu poate fi reprodus de inteligența artificială.”

Un instrument, nu un înlocuitor

Cele două psiholoage ajung aproape la aceeași concluzie. Inteligența artificială poate fi utilă pentru clarificarea unor nelămuriri punctuale, organizarea gândurilor, gestionarea sarcinilor sau ca sprijin inițial atunci când nu există o alternativă imediată.

Însă, atunci când suferința emoțională persistă sau afectează mai multe aspecte ale vieții, ele recomandă consultarea unui specialist.