Reglementare bazată pe dovezi: Cum pot fi integrate știința și opinia publică în politicile europene privind tutunul
24% dintre adulții din UE încă fumează. Contrastul dintre Spania și Suedia este grăitor: în Spania, o țară foarte ostilă produselor fără fum, rata fumatului s-a redus cu doar 5 puncte procentuale în aproape două decenii și se menține la 27%, în timp ce în Suedia rata fumatului este sub 5%, nivel asociat statutului de „țară fără fum”. Ambele fac parte din aceeași piață unică, aplică aceeași Directivă privind Produsele din Tutun (TPD) și respectă aceleași recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), dar rezultatele obținute sunt profund diferite. Pentru orice autoritate de reglementare, o diferență atât de mare de rezultate în cadrul aceluiași cadru legislativ ar trebui să ridice întrebări importante.Chestiunea reglementării bazate pe dovezi a fost examinată direct de Federico Fernández, director general al organizației We Are Innovation, care a prezentat o analiză asistată de inteligență artificială a recentei cereri de dovezi a Comisiei Europene privind legislația în domeniul tutunului. Prezentarea a avut loc în cadrul celui de-al nouălea summit pe tema Tobacco Harm Reduction organizat în Atena.
Reglementarea bazată pe dovezi presupune un proces care analizează datele disponibile și este dispus să-și ajusteze direcția în funcție de concluziile acestora. Ea se bazează pe trei surse – știința, datele și consultarea publică – și un principiu: proporționalitatea (alegerea celei mai puțin restrictive măsuri care atinge obiectivul). Toate există pe hârtie, dar nu au fost încă aplicate. În analiza realizată de echipa sa cu ajutorul modelelor LLM asupra contribuțiilor primite în această vară după apelul UE la consultare publică pe tema noi directive europene privind produsele din tutun, Fernández a înregistrat 82.000 de contribuții din 138 de țări, iar analiza a arătat că 91 % dintre acestea au ridicat cel puțin o obiecție puternică față de directiva Comisiei, în timp ce aproximativ 2 % au susținut-o. O analiză suplimentară a evidențiat trei motive principale de îngrijorare.
Primul este costul, întrucât cerințele de conformare generează cheltuieli semnificative încă din etapa inițială și reduc resursele disponibile pentru cercetare, afectând în special întreprinderile mici. Al doilea ține de stimulentele create de reglementare: dacă firmele nu pot demonstra că anumite produse prezintă un risc mai redus, competiția se mută aproape exclusiv în zona prețului și a volumelor, avantajând companiile mari, importurile și comerțul ilegal. Iar ultimul, incertitudinea generată de modificarea repetată a normelor poate determina amânarea investițiilor sau relocarea acestora în afara Uniunii Europene.
Pe baza acestor concluzii, echipa sa a formulat cinci recomandări. În opinia lor, viitoarele reglementări ar trebui să țină cont de riscul relativ al diferitelor produse, să evalueze impactul asupra inovării și să măsoare efectele asupra ocupării forței de muncă și asupra economiei în ansamblu. Totodată, acestea ar trebui să anticipeze eventualele consecințe asupra comerțului ilegal și să respecte standardele de probă stabilite de organismele europene de reglementare înainte de adoptarea unor noi măsuri.
În încheiere, Fernández a susținut că o revizuire a Directivei privind produsele din tutun bazată pe dovezi ar trebui să includă o comparație transparentă a riscurilor asociate diferitelor categorii de produse, așa cum a solicitat Parlamentul European în 2022.
De asemenea, el a pledat pentru publicarea unei analize detaliate a răspunsurilor primite în cadrul consultării publice, aplicarea integrală a instrumentelor europene pentru o mai bună reglementare, inclusiv din perspectiva IMM-urilor, a aplicabilității și a competitivității, precum și pentru explicarea diferențelor semnificative dintre ratele de fumat înregistrate în state aflate sub același cadru legislativ. Nu în ultimul rând, acesta a argumentat că obiectivele și indicatorii de performanță ar trebui stabiliți dinainte, iar rezultatele evaluate în raport cu aceștia.
În încheiere, Fernández a susținut că o revizuire a directivei privind produsele din tutun bazată pe dovezi ar trebui să includă o comparație transparentă a riscurilor asociate diferitelor categorii de produse, așa cum a solicitat Parlamentul în 2022.
„Disperarea nu este niciodată o soluție bună. Există din ce în ce mai multe dovezi științifice care arată cât de mult mai sigure sunt produsele inovatoare în comparație cu țigările și, în opinia mea, actualul Parlament al UE este puțin mai deschis față de produsele inovatoare cu nicotină decât parlamentele anterioare. Cu siguranță va fi o luptă dificilă, iar fiecare minut de întârziere are un cost uman foarte mare și foarte regretabil, dar există multe motive de optimism.”, a concluzionat Fernández.
Sursa foto: Envato (caracter ilustrativ)