Liviu Dragnea: „România putea să fiscalizeze încă 6% din PIB dacă ar fi colectat corespunzător”

Într-o ediție transmisă live de Gândul, în contextul dezbaterii publice privind reducerea deficitului bugetar, Liviu Dragnea acuză lipsa de eficiență a măsurilor actuale luate de Guvern. El propune alternative care nu implică majorarea taxelor, ci se bazează pe o mai bună colectare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

„Deficitul se poate regla printr-o colectare mai bună”

Liviu Dragnea critică măsurile Guvernului privind creșterea TVA, amintind că, în timpul campaniei, chiar președintele Nicușor Dan a propus o soluție pentru reducerea deficitului bugetar care nu implica majorarea TVA-ului.

„M-a întrebat cineva zilele trecute, ce ai fi făcut dacă ai fi fost tu? Eu am 120 de măsuri. Nu vorbim acum. Dar m-am gândit la ce au făcut acești oameni, și o primă abordare pe care ar fi putut să o aibă era exact ce spunea Nicușor Dan în campanie. A fost singurul lucru bun pe care l-a spus, dar s-a dovedit, de fapt, că a fost o minciună. Și anume, se poate regla deficitul fără să tăiem taxe, ci printr-o colectare mai bună. Unu, e clar că habar n-avea ce vorbește, i-a zis cineva să spună asta, și, al doilea, e clar că a fost o minciună, pentru că i-a trecut foarte repede.”

„România putea fiscaliza încă 6% din PIB dacă ar fi colectat corespunzător”

Măsura despre care fostul lider PSD vorbește este creșterea gradului de colectare a taxelor, România având o deficiență cunoscută în acest domeniu, din cauza evaziunii fiscale care afectează semnificativ bugetul de stat.

„Gradul de neîncasare, sau mă rog, procentul de fiscalizare, procentul din PIB de fiscalizare în România este de 33% din produsul intern brut. În Europa este peste 40%, nu mult peste 40%. Gradul de neîncasare este de 6%. 2% din PIB pentru impozite, taxarea muncii, cum ar veni impozitul pe venit, contribuții, 2% impozit pe profit. Una peste alta, 6 puncte procentuale. Deci, noi discutăm de faptul că ei, prin aceste măsuri sălbatice, vor să reducă cu 2 puncte procentuale. Adică cu 2%. De la 9% la 7%. Deficitul bugetar, ca să înțeleagă toată lumea, este diferența dintre cât cheltui și cât ai. Aia e diferența. Asta e deficitul. Și diferența asta cum o acoperă? Cu un împrumut. Dacă ai posibilitatea să aduci 6%, adică atâta mai poți să fiscalizezi în plus. E vorba de bugetul general consolidat. Taxele, deci, fiscale și nefiscale. Veniturile fiscale și nefiscale. 2% din TVA și 2% impozit pe profit, care ar putea fi încasat în plus. Pe lângă alte măsuri, există o măsură foarte simplă, dar cu o duritate foarte mare și cu eficiență uriașă: obligi, de la un anumit prag în sus, de la o anumită cifră de afaceri în sus, toate companiile să aibă obligatoriu expert contabil și muți toată răspunderea pe el. La rigoare, poți să-l lași solidar cu administratorul. Este obligatoriu. În momentul ăla, niciun contabil de firmă mare, de firmă care face, expert contabil. Mai mult decât atât, se poate face un contract cu fiecare expert contabil de la aceste companii, de la acel prag în sus, prin care statul român să-i dea lunar niște bani în plus. Doar să-și facă datoria. Și aduce în plus 2%. Și atunci o să vedeți că nu o să mai plece impozitul pe profit din România prin optimizări fiscale, adică, care zboară.”

„Mutarea contribuțiilor a adus 3 miliarde lei la buget, fără taxe mai mari”

Dragnea oferă ca exemplu o măsură proprie, despre care spune că, deși a fost controversată la vremea respectivă, a reușit să aducă bani la bugetul de stat prin responsabilizarea angajatorilor, nu prin taxarea angajaților.

„Îți dau un singur exemplu care, la vremea respectivă, a generat foarte multe dezbateri și înjurături, când a mutat contribuțiile de la angajator la angajat. Nu a însemnat că a plătit angajatul mai mult. De unde a venit această idee? Pentru că, la un moment dat, cineva mi-a zis, domnule, ia cere o situație să vezi, din toți salariații din România, din milioane de salariați, ia vezi câți dintre ei au contribuțiile în mod real plătite de către angajatori și privați, și de stat. 2 milioane de români munceau crezând că pentru ei se plătesc contribuții. Și nu se plăteau. Deficitul pentru bugetul de pensii, mă rog, diferența era de 3 miliarde sau 2 miliarde, ceva de genul ăsta, pe care trebuia să o iei de la bugetul de stat. După ce am introdus această măsură care a fost criticată. De cei care făceau așa ceva, angajatorii care nu plăteau pentru angajați. Nimeni n-a dat niciun ban în plus. Nici firmele. Au dat firmele pentru că au început să plătească. Dar firmele au plătit pentru aia. Nu s-au mărit taxele. Din momentul ăla, am început să avem 3 miliarde în plus pe an, excedent la pensii și la bugetul asigurărilor sociale. Adică am dat exemplul ăsta pentru că și atunci era criticat.”