De ce nu-i plac candidatului Diaconu paradele gay, Merkel și Iohannis. „În 20 de ani nu vom mai fi români”

Redactor:
Teodor Tita
Spațiul pe care vor să îl ocupe Bogdan Diaconu și Partidul România Unită e unul ai cărui proprietari nu au fost încă deciși. Zona naționalist-izolaționistă din spectrul politic românesc suferă încă de pe urma dispariției PRM și a partidelor etnocentrice din anii `90. Acest spațiu a fost remarcat și de PNL, prin candidatura de o săptămână a lui Marian Munteanu. PNL s-a repliat înainte de a-și verifica la vot intuițiile.

Despre candidatura lui Bogdan Diaconu la Primăria Bucureștilor se pot spune multe lucruri. Unul dintre ele este că, spre deosebire de foarte mulți dintre contracandidații săi, are o oarecare experiență în administrația locală după un mandat de consilier la Primăria sectorului 6. Asta îl ajută să vorbească fără să se teamă despre Primărie și afacerile ei. Dar și fără cine știe ce pasiune.

Este evident însă că preocuparea sa principală ține de articularea și propagarea unui discurs aparte în peisajul candidaților la succesiunea lui Oprescu. Resentimentul, izolaționismul și etnia au roluri importante în retorica PRU. Prin intermediul lor sunt interpretate nevoile comunității locale.

În interviul pe care l-a acordat pentru Gândul, domnul Diaconu a explicat câteva dintre pozițiile sale publice.

Se poate lesne remarca faptul că reprezentantul PRU face eforturi majore să se despartă de moștenirea PSD și USL din biografia sa. Narațiunea pe care ar vrea să o impună este aceea care spune că și-a pregătit atent, din timp, cariera. A ales PSD, un partid socialist, pentru că voia să poată avansa o agendă naționalistă. O strategie cinică, care, dacă este reală, spune mai multe despre PSD decât despre dl Diaconu.

Nu cred că aveam vreo șansă să, și vă răspund cu sinceritate, să fondez un partid nou, un partid naționalist, dacă nu reușeam să penetrez în Parlamentul României printr-un partid care era la un nivel, astfel încât să intre în Parlament atunci.

V-ați folosit de PSD.

Putem spune așa

Legitimitatea anti-pesedistă pe care o caută zilele acestea candidatul PRU la Primărie vine din gesturi contraintuitive la vremea lor: opoziția față de proiectul Roșia Montană, de exemplu.

Ceea ce vrea Bogdan Diaconu este un București al românilor majoritari ortodocși. Un București în care majoritatea nu este ofensată sau amenințată de minoritate.

Asta chiar dacă nu poate explica foarte clar în ce ar consta aceste amenințări. Crede sincer că România e supusă unor presiuni externe și, în afară de numele Angelei Merkel, pe care o displace pentru că a „impus” guvernul Cioloș, nu poate (sau nu vrea) să numească alți adversari ai țării. Nu se sfiește însă să vorbească despre Bruxelles ca despre locul de unde vin lucruri rele. Lucruri însușite de români ca Remus Cernea, de exemplu.

„Un român gay ateu e mai puțin român decât un ortodox?

Nu este mai puțin.

Atunci de ce să nu aibă aceleași drepturi ca și un heterosexual ortodox?

De ce nu are aceleași drepturi?

Păi, iată, îmi spuneți că o să le interziceți să facă o paradă. De ce n-ar putea să facă o paradă. Vă opuneți căsătoriei gay. Mă rog, acesta este un subiect îndepărtat pentru România.

Nu, nu, să știți că sunt presiuni foarte puternice.

De la cine?

Păi venite dinspre Bruxelles.

De la cine de la Bruxelles, la cine vă gândiți?

La administrația birocratică de la Bruxelles care este plină de astfel de personaje.

Dar o instituție care face astfel de presiuni, cine de la Bruxelles, Comisia?

Și vedeți cum în Parlamentul României se discută despre aceste lucruri de doi ani și ceva de zile, prin acel personaj care este stimulat și finanțat din acele cercuri de la Bruxelles.

Nu știu la cine vă gândiți.

Mă refer la Remus Cernea”.

Firesc, cumva, Primarul Bogdan Diaconu ar dona fără rezerve bani publici către Catedrala Mântuirii Neamului. De altfel, pentru dl Diaconu, legătura cu Biserica Ortodoxă e o parte esențială a identiății sale politice și personale. Amintește cu o mândrie nedisimulată ascendența sa dintr-o familie de preoți ceea ce face și mai neobișnuită apropierea sa din trecut de reprezentanții socialismului românesc.

Aflat doar în prima parte a carierei sale politice, președintele PRU are încredere în viitor. Indiferent dacă va câștiga sau nu cursa pentru succesiunea lui Sorin Oprescu, dl Diaconu e convins că la parlamentarele din toamnă naționalismul va fi validat prin vot.

Notă: Interviul cu Bogdan Diaconu a fost supravegheat de un membru al Patrulei Vlad Țepeș care nu a simțit nevoia să intervină.

CITIȚI MAI JOS INTERVIUL INTEGRAL CU BOGDAN DIACONU

De ce candidați la Primăria Capitalei?

BOGDAN DIACONU: Pentru că suntem într-un an de cotitură pentru București, pentru România, pentru națiunea română și pentru că, la un sfert de veac după evenimentele din 1989, am constatat cu tristețe că suntem conduși în Parlamentul României, în Consiliul General al Municipiului București, și în partea stângă, și în partea dreaptă a sălii dacă ne uităm, nu mai știm cine e la putere, cine e în opoziție. Și cu tristețe vă spun că am constatat că, la un sfert de veac, avem la putere tot celebrul FSN. Vedem un PSD care nu este departe de vechiul FSN, vedem un PNL care a înglobat PDL-ul prin acea fuziune și practic a adus cealaltă ramură a FSN-ului în Partidul Național Liberal. Pentru români, mesajul este destul de clar, pe care Partidul România Unită îl transmite, pentru că nu putem vota 26 de ani aceleași lucruri, aceleași mizerii și să așteptăm rezultate diferite.

Dar când v-ați dat seama de lucrurile astea?

Pentru că vom avea, cu siguranță, dacă facem aceleași alegeri ca în ultimul sfert de veac, vom avea, cu siguranță, parte de încă 26 de ani la fel de triști și la fel de negri și la fel de lipsiți de speranță.

Când v-ați dat seama că suntem conduși de FSN? Pentru că, sper să nu greșesc, dar ați ajuns în Parlament pe listele USL și, mai precis, trimis de PSD în Parlament, adică acea ramură radical a fostului USL, dacă vreți. 

Așteptam această întrebare. Primul moment în care am vrut și am intenționat să-mi dau demisia din Partidul Social Democrat a fost în seara zilei de 9 decembrie 2012, la ora 9 seara, când s-au anunțat rezultatele alegerilor parlamentare, când eu câștigasem colegiul meu din Sectorul 4 București cu cel mai mare scor al USL-ului din București, cu 70%, și când președintele Partidului Social Democrat și premierul României, Victor Ponta, în loc să iasă și să mulțumească românilor pentru încredere și să încerce să le răsplătească această încredere și nu să o înșele, prima lui reacție la scorul uriaș pe care l-a obținut USL atunci a fost să-l invite pe Kelemen Hunor la guvernare și UDMR-ul care făcuse parte din acea majoritate, acea guvernare pe care românii n-o mai doreau la putere în România.

Nu știați despre aceste negocieri?

Absolut deloc. Următorul moment în care am luat atitudine și am intenționat să-mi prezint demisia a fost momentul în care s-a rupt USL-ul, în primăvara anului 2014, când PSD a hotărât și Victor Ponta a hotărât să coopteze UDMR la guvernare fără să fie nevoie de voturile UDMR pentru a se încropi o majoritate care să asigure stabilitatea Guvernului. Atunci am luat atitudine publică, am cerut PSD-ului din interior să nu ia această decizie. Nu am avut sorți de izbândă, ba mai mult, cu girul premierului României și liderului acelei majorități, Kelemen Hunor a defilat în campania de europarlamentare cu tema autonomiei teritoriale.

Dar ce este în neregulă cu reprezentarea maghiarilor?

Nu este vorba de reprezentarea maghiarilor, este vorba de atitudinea anti-constituțională și anti-statală pe care UDMR-ul o are vizavi de România, de statul roman și de națiunea română. Nu mă refer la comunitatea maghiară, la cetățeni români de etnie maghiara din Transilvania care are aceleași probleme ca orice cetățean român: locuri de muncă, pensii, școli, spitale. Și care comunitate să știți că, am spus-o și în presa de limbă maghiară, și din Transilvania, și din Ungaria, a fost trădată în primul rând de liderii lor politici, de UDMR. Dar nu este singura motivație. Să știți că, dacă îmi urmăriți activitatea publică, lucrul care mă caracterizează cel mai tare este consecvența asupra principiilor și valorilor în care cred. Și din 2010, spre exemplu, până astăzi, n-o să găsiți o declarație, un gest sau o faptă a mea politică care să se contrazică una cu alta.

Aș avea un amendament: cum se face tranziția de la socialist la naționalist?

Să știți că eu am reprezentat în PSD o aripă naționalistă, am avut același discurs mereu, până când PSD-ul și UDMR-ul n-au mai rezistat să fie atacați chiar așa de tare din interior.

Dar ajungem și aici. Să știți că eu am fost, nu numai pe subiectul acesta, dar nu am fost părtaș cu USL-ul, cu PSD-ul, nici în marțea neagră, celebra marți neagră, nu am fost părtaș nici la proiectul Roșia Montană, ci, dimpotrivă, am fost singurul membru al USL-ului și al PSD-ului care am combătut public decizia premierului Victor Ponta de a susține proiectul de la Roșia Montană.

Nu mi-ați răspuns cum se face tranziția aceasta.

Mai mult decât atât, primul meu volum publicat se numește „România unită”, este început undeva în 2010 și publicat în 2012, iar proiectul Partidului România Unită atunci începe, în momentul în care am început să scriu acel volum. Ca dovadă că de acolo vine și denumirea partidului. Numai că am așteptat conjunctura și momentul oportun pentru a lansa acest proiect politic. De altfel, în 21 august 2014 am anunțat într-o conferință de presă demisia mea din PSD pentru a fonda un nou proiect politic, alternativă la clasa politică a ultimelor 26 de ani, formată din partide care s-au perindat, rând pe rând, la guvernarea României și care sunt, în egală măsură, responsabile pentru situația României de astăzi.

Partid din care dumneavoastră ați făcut parte. Și mă întorc la întrebarea inițială: cum se face tranziția asta de la socialism, care este până la urmă internaționalist, până la naționalism.

Nu este nicio tranziție, asta vă spun. Tocmai acest fapt a determinat plecarea mea de acolo, tocmai acele convingeri ale mele și ideologie în care cred, naționalistă, a făcut să plec de acolo, să fondez Partidul România Unită, pentru că nu aveam cum să mă regăsesc acolo.

Dați-mi voie să reformulez cumva: de ce v-ați înscris atunci în PSD?

Nu cred că aveam vreo șansă, și vă răspund cu sinceritate, să fondez un partid nou, un partid naționalist, dacă nu reușeam să penetrez în Parlamentul României printr-un partid care era la un nivel astfel încât să intre în Parlament atunci.

V-ați folosit de PSD.

Putem spune așa.

Să ne întoarcem un pic la Primărie. Spuneți-mi câteva idei, care este principalul dumneavoastră proiect la Primărie, principala prioritate. Ajungeți primar peste două săptămâni. Ce veți face prima oară?

Nu putem să vorbim în felul acesta, adică „principalul”. Sunt foarte multe lucruri de făcut în București. În primul rând, vreau să vă spun modul de abordare. Trebuie să rezolvăm, în primul rând, problemele cu trecutul, și asta înseamnă un audit, nu la zi, ca să identificăm greaua moștenire, ci un audit pe ultimii 26 de ani în Primăria Capitalei, pentru a arăta bucureștenilor și românilor cât s-a furat, cât s-a jefuit din avuția municipalității și din buzunarul bucureșteanului. Să identificăm vinovații, să-i evidențiem și să încercăm recuperarea, măcar parțială, a acestui prejudiciu, pentru a folosi aceste resurse în niște proiecte benefice Bucureștiului. Pe de altă parte, să anulăm orice înseamnă contracte păguboase și atribuite ilegal în ultimii 26 de ani și fac referire în primul rând la contractul cu Apa Nova care, ați văzut, face și subiectul unei anchete a DNA-ului, în care am constatat că plătim un preț la apa rece și bucureștenii plătesc un preț de 20 de ori mai mare decât ar trebui să fie plătit. Lăsând la o parte că Apa Nova nu și-a respectat contractul de concesiune, pentru că nu a realizat investițiile care erau prevăzute în modernizarea rețelei în București. Deci, primul lucru, ar trebui să rezolvăm problemele cu trecutul.

Haideți să ne uităm spre viitor acum.

După care trebuie să ne uităm spre prezent. Trebuie să instaurăm domnia legii în ceea ce privește viața Bucureștiului. Și mă refer la domnia legii în instituția Primăriei și în instituțiile subordonate Consiliului General, dar și în stradă și în viața de zi cu zi a bucureșteanului. Trebuie să înceteze să mai existe acele rețele de parcagii ilegali care agresează bucureștenii zi de zi că dacă nu îi oferi suma cerută, îți zgârie mașina după aia. Trebuie să înceteze să mai existe acele rețele de oameni care sunt folosiți și puși să spele parbrize și cineva le colectează banii. Și ați văzut câte femei sunt agresate în trafic de oameni care fac, practic, această ocupație. Trebuie să avem o capitală a românilor de care fiecare român să fie mândru și asta presupune eliminarea acestor rețele de parcagii, cerșetori și spălători de parbrize. În plus, în București avem la ora aceasta înregistrați peste 50.000 de consumatori de droguri, ceea ce reprezintă un risc.

Și cum o să rezolvați problema asta?

Foarte simplu. Poliția Locală trebuie să fie mult mai mult prezentă în asigurarea ordinii și liniștii publice, mult mai mult prezentă în asigurarea securității bucureștenilor, în asigurarea securității copiilor bucureștenilor și așa mai departe.

Asta nu e cumva și o problemă medicală, consumul de droguri?

Poate să fie.

Poliția nu poate vindeca dependențe, asta încerc să spun.

Bun, aici intervin alte instituții. Dar Poliția poate asigura că problema medicală pe care acești cetățeni o au nu se răsfrânge asupra traiului celorlalți bucureșteni.

Inapoi la proiecte. Altceva decât ordinea publică, pe care am auzit-o până acum. Vă preocupă foarte mult ordinea publică, asta este evident.
Și siguranța bucureșteanului.  Ce anume vreți să faceți la Primărie? Să ne aducem aminte, are spitale în subordine, are un buget de vreun miliard de euro, primarul general trebuie să colaboreze cu alți șase primari în București. Și atunci aș vrea să știu care vă sunt intențiile.

O să le luăm pe rând. În primul rând, problema traficului. Problema traficului trebuie rezolvată, și urgent, pentru că Bucureștiul este sufocat, iar cetățeanul bucureștean suferă de asta zilnic, pierzând foarte mult timp în trafic. Timp care este timpul din viața noastră și pe care, eu unul, nu sunt dispus să îl mai pierd, nici eu, nici bucureștenii. De aceea, trebuie finalizate toate lucrările începute. Managementul semaforizării Bucureștiului trebuie optimizat, intersecțiile trebuie sistematizate și, în unele locuri, dotate cu sensuri giratorii. După care vine sistemul de transport public care trebuie modernizat, ceea ce înseamnă modernizarea parcului auto. Astăzi avem, dintr-un parc de autobuze de 1.000 de autobuze, avem 400 care sunt trase pe dreapta și nu sunt folosite, pentru că s-au luat piese din ele și s-au reparat celelalte. Pentru că nu s-a asigurat bugetul pentru piese de schimb. Aceste 400 de autobuze trebuie urgent puse în circulație, ca să asigure servicii de transport pentru bucureșteni. Trebuie făcute benzi unice pentru transportul în comun, pentru ca timpul de deplasare să fie redus. Și să stimulăm cât mai mult bucureșteanul să folosească transportul public și să nu mai folosească mașina personală. În acest scop, Partidul România Unită are un proiect care se diferențiază de toți ceilalți candidați, și anume transportul public gratuit pentru toți bucureștenii, deci nu numai pentru pensionari.

Dar ați calculat cât vă costă asta?

Imediat va explic, da. Pe de altă parte, acest punct de transport public gratuit, cel puțin cu caracter temporar, pe un mandat, pe patru ani de zile, până în 2020, când suntem capabili să modernizăm cu totul parcul de autobuze, troleibuze și tramvaie, astfel încât condițiile de călătorie să justifice și biletul plătit de bucureștean. Da. Efortul bugetar este aproape nul, pentru că, în clipa de față, RATB-ul are un buget de 700 de milioane de lei anual, dintre care numai 130 de milioane de lei sunt bani din încasări de bilete și abonamente, restul fiind subvenții de la Consiliul General. Din acești 130 de milioane de lei, dacă eliminăm costurile cu tonetele cu vânzări de bilete, întreținerea lor, dacă eliminăm costurile cu sistemul de validare a tichetelor și cu, spre exemplu, contractele de întreținere și mentenanță care sunt foarte păguboase și în dauna interesului bucureșteanului, vă spun că ajungem la un efort bugetar suplimentar apropiat de zero.

Spre deosebire de foarte mulți dintre contracandidații dumneavoastră, nu sunteți la prima interacțiune cu administrația locală.

Aș vrea să finalizez un pic problematica traficului. Ultima componentă este, obligatoriu, rezolvarea problemei locurilor de parcare. Și asta presupune parcări de câteva tipuri: parking right la intrările în București, pentru ca cei care vin în tranzit sau au treabă în București să-și lase mașina la intrarea în București și să folosească mijloacele de transport în comun. Parcările subterane și supraterane și parcările la stradă. Parcările la stradă, avem în Partidul România Unită, prin proiectul capitalei românilor, avem, ca propunere pentru bucureșteni, introducerea sistemului de SMS parking. Sigur, cu tarife diferențiate pentru cei care locuiesc în zonă și pentru cei care doar sunt în trecere. Plus parcările rezidențiale din interiorul cartierelor care pot fi realizate în subteran, iar deasupra locuri de joacă sau părculețe. Astăzi se pot începe lucrările în rapid pentru parcări subterane. In zona Edgar Quinet – 300 de locuri de parcare, Walter Mărăcineanu – 300 de locuri de parcare, Perla Dorobanți – 300 de locuri de parcare, Gara de Nord – 1.000 de locuri de parcare, Piața Dorobanți – 300 de locuri de parcare, Charles de Gaulle – 600, Esplanada – 2.000, Casa Presei Libere – 1.000. Iar supraterane se pot face în strada Tonitza, spre Independenței, unde este un teren în co-proprietate al Primăriei Capitalei cu Academia Română, se poate dezvolta un proiect acolo de o parcare supraterană de 400 de locuri. În zona Spitalului Colentina – 300 de locuri și la galeriile de la metrou Piața Victoriei-Guvern – încă 300 de locuri de parcare.

De ce n-ați făcut o parte din lucrurile astea pe care le spuneți acum când ați făcut parte din administrația locală? Pentru că ați fost consilier local, dacă nu greșesc.

Da, am fost consilier local și am fost cel mai tânăr consilier local, eram la 23 de ani, la Sectorul 6.

Un sector care suferă destul de mult, mai ales în privința transportului public.

Sigur că da, dar, în calitatea de consilier local, să știți că posibilitățile nu sunt foarte mari.  În schimb, am lucrat la niște proiecte care astăzi există.

Puteți să-mi dați un exemplu?

Da. Cartierul ANL Brâncuși Sectorul 6.

Ați contribuit la acea idee, la proiectarea acelui cartier?

Proiectarea cartierului a fost făcută și acel proiect a fost făcut în colaborare, Primăria Sectorului 6 cu Agenția Națională de locuințe.

Și nu aveți casă acolo.

Nu am case acolo.

Pentru că unii dintre contracandidații dumneavoastră au case luate cu ajutorul statului.

Nu, nu am casă luată cu statul, nu am contracte cu statul.

Nu ați avut niciodată?

Nu am avut niciodată.

Ați fost vreodată angajat la stat, cu excepția job-ului de la Parlament?

Niciodată.

Niciun fel de colaborare cu nicio instituție a statului.

Niciun fel de colaborare, am lucrat numai în privat. Ca avocat.

Ați avut niște opinii foarte puternice pe un subiect care a creat foarte multe emoții în spațiul public, și anume acea moschee pe care statul român a convenit cu statul turc să o construiască pe un teren din București.

Nu statul, niște reprezentanți trădători ai statului român și ai națiunii române.

E vorba de statul român, erau oameni numiți acolo de Parlament care au încheiat o înțelegere cu statul turc.

În condițiile în care 85% dintre români nu doresc nici construcția acelei moschei, nici acceptarea, încălcând constituția de către Klaus Iohannis, a cotelor obligatorii de migranți musulmani.

Dar acum vorbim de moschee. Ajungem și la imigranți un pic mai încolo. Ce se va întâmpla cu acest proiect dacă veți câștiga mandatul de primar al Capitalei?

Nu se va construi. Nu se va întâmpla.

Legea internațională este peste legea românească.

Care lege? Ce spune legea internațională?

E vorba de un tratat acolo, semnat între cele două guverne.

Dorința suverană a poporului român nu poate fi contestată de nimeni.

Cum o să opriți Guvernul să o construiască?

Simplu. Convoc referendum local în București.

Este adevărat, dar Guvernul deține terenul.

Doi. Acel teren, ca să poată fi eliberată o autorizație de construcție pentru acea moschee, conform certificatului de urbanism eliberat de Primăria Sectorului 1, acum 30 de zile, dacă nu mă înșel, are nevoie de un PUZ modificat., care este atribuția Consiliului General și care, cu siguranță, dacă voi fi primarul Capitalei românilor, reprezentanții Partidului România Unită în Consiliul General nu vom aproba acel PUZ.

Dar ce e în neregulă cu moscheea? Pentru că nu reușesc să înțeleg. E un lăcaș de cult.

Pentru că ridică niște riscuri de securitate majore vizavi de siguranța bucureștenilor, a Bucureștiului și a României.

O moschee?

O mega-moschee. Pentru că nu are destinația de a deservi o populație care este deja integrată și care trăiește în România, poate unii de sute de ani, și mă refer la românii de religie musulmană din Dobrogea.

Cărora Carol I le-a ridicat o moschee.

Absolut. Dar această moschee nu este dedicată lor, ci este dedicată viitorilor migranți musulmani și știm cu toții că în toată Europa… Să știți că statul turc, în ultimii 10 ani, a finanțat construcția a peste 5.000 de moschei. Deci este o strategie din punctul acesta de vedere. Și este riscul care se ridică vizavi de tot ceea ce înseamnă Europa așa cum o știm noi, de islamizare a Europei.

Dar nu este cumva nedrept față de musulmanii din București?

Nu este deloc nedrept…

Pentru că statul român investește teribil de mult în Catedrala Mântuirii Neamului, alt locaș de cult.

Încă o dată, în România suntem 90 la sută ortodocși.

Dar nu toți.

Nu toți, dar credeți-mă că sunt suficiente moschei pentru cei 70.000 de musulmani din România.

Dumneavoastră vreți să-i interziceți unei comunități religioase să-și ridice un lăcaș de cult, în timp ce pentru Catedrală nu v-am auzit să spuneți…

Nu vreau să-i interzic unei comunități de români de etnie musulmană să aibă lăcașuri de cult, pentru că le au. Eu mă opun unui proiect finanțat de guvernul și de statul turc care face parte dintr-o strategie mai amplă a statului turc de expansiune prin construcție de moschei în Europa și care acest proiect de moschei este respins de 85% dintre români.

Dumneavoastră vorbiți despre expansiunea statului turc sau a islamismului în Europa. Totuși, să fie românii atât de slabi încât să se lase islamizați așa, de la o banală clădire a unui lăcaș de cult?

Nu, haideți să vedem ce se întâmplă în toată Europa. Și dacă nu înțelegem că, în afară de criza economică, mult trâmbițata criză economică, comentată și în România, și în Europa, atât România, cât și Europa sunt mistuite de crize mult mai profunde și mă refer la criza morală, criza identitară și la drama demografică pe care o traversăm, vom constata peste 10-20 de ani că nu mai seamănă Europa cu ce a fost, că noi nu mai suntem români, nu mai există națiuni, nu mai există granițe.

Granițele nu există în Europa.

Ați văzut ce se întâmplă astăzi, în ultimii ani, în Europa? Vedeți ce înseamnă acest pericol al islamizării și al îndepărtării de valorile creștine. Păi, scuzați-mă, celebrul simulacru de festival Eurovision, în care câștigă femeia cu barbă, numai pentru a se da un mesaj de promovare a homosexualității.

Asta e afirmația dumneavoastră. Poate gusturile juraților așa au fost.

Vedeți cum se legalizează în Germania incestul. În Marea Britanie se vorbește despre nepedepsirea cazurilor de pedofilie în spețele cu copii peste trei ani. Vedem în Suedia cum se legalizează necrofilia. Păi, oare, să mă ierte Dumnezeu, dar într-o Europă care și-a scris istoria și a făurit civilizația pe baza valorilor creștine, nu este Europa pe o cale greșită? Și vedeți răspunsul societăților europene cum au găsit în formațiunile de doctrină, ideologie naționalistă și creștină…

Este discutabil. În Austria, tocmai a pierdut candidatul care susținea exact ce susțineți dumneavoastră alegerile prezidențiale.

Cum a pierdut?

A pierdut alegerile.

La mustață, 50%.

A pierdut alegerile.

A pierdut alegerile pentru că cercurile globaliste și internaționaliste care dețin astăzi puterea în Europa, în frunte cu doamna Merkel care este și șefa domnului Klaus Iohannis care…

Pe ce vă bazați când faceți astfel de afirmații?

Pe fapte și prin cum se întâmplă lucrurile.

Președintele Klaus Iohannis este președintele unei țări suverane, nu puteți să spuneți că are o comandă în altă parte.

Ba da, are comandă în mai multe părți. Și ați văzut în prima săptămână de campanie. Klaus Iohannis îmi anulează invitația la Cotroceni, îmi interzice accesul la Cotroceni la Ziua Europei, nu că m-aș fi dus, că pentru mine ziua Europei era prohodul acolo, eu sărbătoream Ziua Independenței României. CNCD-ul în acea săptămână – 4.000 de lei amendă că mă opun căsătoriilor între homosexuali. Sâmbătă, la finalul săptămânii, Viktor Orban mă declară persona non grata în Ungaria pentru că mă opun UDMR-ului și extremismului maghiar din Ardeal. Eu voi merge până la capăt. Și românii să știți că sunt lângă mine.

Eu nu vă contest această dorință de a merge până unde doriți dumneavoastră. Întrebarea mea este pe ce vă bazați când faceți astfel de afirmații. Când spuneți că președintele Klaus Iohannis are comandă în afara țării, când spuneți că ne paște pericolul islamizării, mie mi se pare că această afirmație a dumneavoastră că în 20 de ani o să fim islamici e disprețuitoare la adresa românilor, adică chiar atât de slabi sunt?

Când a instalat Klaus Iohannis la Palatul Victoria un guvern pus de Bruxelles și de doamna Merkel, pentru că domnul Klaus Iohannis era prea mult plecat prin călătorii și nu mai răspundea comenzilor doamnei Merkel. Iar Guvernul Cioloș vine cu doar trei obiective: privatizarea Portului Constanța, cedarea Portului Constanța către olandezi.

Nu s-a întâmplat.

Ascultați-mă.

Vă ascult.

Pregătirea privatizării CEO Oltenia la preț de transfer de fotbalist, 70 de milioane de euro.

Deocamdată, nici asta nu s-a întâmplat.

Vedeți că sunt declarațiile ministrului Transporturilor. Și privatizarea aeroportului Otopeni.

Nici asta nu s-a întâmplat.

Vedeți că sunt în pregătire.

Sunt în pregătire, dar nu știm încă condițiile, prețurile.

Păi nu, aceste trei obiective sunt strategice, de siguranță națională. Nici nu se poate pune problema privatizării.

Se poate pune problema în Parlament, sunteți parlamentar și vă puteți opune acolo.

Păi o să ne opunem. Suntem singurul partid, Partidul România Unită, care am cerut și am reacționat la raportul Curții de Conturi care a evidențiat faptul că OMV și-a încălcat obligațiile contractuale față de statul român privind privatizarea Petrom-ului. Am fost singurii care am cerut anularea contractului de privatizare cu OMV pentru Petrom și reluarea controlului statului român asupra Petrom. Știți care este situația astăzi? Acea privatizare ilegală și în detrimentul intereselor României și românilor a dus astăzi, prin preluarea controlului la OMV, ca acționar majoritar al Gazprom, a ajuns ca resursele naturale ale românilor, ale poporului român să fie sub controlul rușilor.

Pentru că ați vorbit de ruși și am intrat în zona asta de politică externă, acapararea Crimeei vi se pare justificată?

Justificată de către ce?

Justificat gestul de a ocupa un teritoriu care aparține Ucrainei…

Nu este justificat nimic, numai că ceea ce mi se pare mie că se întâmplă în Ucraina cred că este o joacă care convine și unei părți, și celeilalte părți, cu sacrificarea Ucrainei.

Ucraina a fost sacrificată de ruși și de…?

Și de nemți și de americani.

Din nou ne întoarcem… Nu vă plac nemții, nu?

Nu-mi place doamna Merkel.

Spuneți-mi despre catedrală, pentru că nu vă aud vorbind despre Catedrala Mântuirii Neamului.

Ce să vorbesc despre catedrală?

Acolo se transferă niște fonduri de la bugetul de stat și bugete publice, fără ca oamenii să fie întrebați și fără referendum.

Suntem un popor ortodox. Biserica Ortodoxă Română a asigurat continuitatea națiunii române în momente grele pentru români, când semnele de întrebare și riscurile erau majore asupra poporului român. Nu mă refer la oamenii care conduc Biserica Ortodoxă Română, mă refer la Biserica Ortodoxă ca instituție. Este cea mai bine organizată instituție a României, atât în plan intern, cât și în plan extern.

Deci sunteți de acord cu transferul de fonduri?

Nouă, de la Partidul România Unită, nu ne e frică de nimic, decât de Dumnezeu și de judecata lui.

Dar aici vorbim de o instituție care încasează fonduri de la bugetele publice.

Ca să știți mai multe despre mine, mă trag dintr-o familie de preoți, sunt nepot și strănepot de preoți.

Ați declarat asta în repetate rânduri, știu.

Da. Și crescut de bunicul meu preot care, din păcate, are mai puțin de șase luni de când s-a stins din viață.

Dumnezeu să-l odihnească! Spuneți-mi, nu mi-ați răspuns la întrebare. Sunteți de acord cu acest transfer de fonduri către lăcașul de cult al unei denominații, în cazul de față Biserica Ortodoxă Română? Veți aproba viitoare transferuri de fonduri, dacă vi se va cere?

Ce înseamnă transfer de fonduri?

Luați bani publici și donați construcției catedralei.

Luați bani publici și sprijinit acest proiect al unei catedrale care servește spiritului și valorilor poporului român.

Asta este interpretarea dumneavoastră.

Da, sunt de acord.

Sunteți de acord, atât voiam să știu. Spuneți-mi, Bucureștiul are, în fiecare vară, o paradă gay.

Da, pe care am declarat ferm că n-o voi aproba.

De ce?

Să vă spun ceva. Eu nu am nimic cu aceste persoane, pot să facă ce vor, când vor, la ei acasă. Ideea este că mă opun prozelitismului. Ceea ce se întâmplă la acea paradă gay nu este altceva decât spectacol și prozelitism. Iar eu am doi copii, doi băieți, unul de 10 ani și unul de 1 an și 3 luni, iar cel mare să știți că deja m-a întrebat: „Tată, cum este posibil ca un copil să aibă doi tați?” Mă opun căsătoriilor între homosexuali și mă opun adopțiilor făcute de către aceste cupluri.

Dar de ce vreți să interveniți în viața privată a unor persoane?

Nu vreau să intervin, dar să știți că toleranța este o valoare creștină, o valoare ortodoxă…

Cu siguranță.

Toleranța trebuie să existe, dar toleranța trebuie să fie în limitele unui sistem de securitate. Adică promovăm un concept de toleranță în securitate. Dacă depășim granița și această toleranță devine periculoasă pentru majoritate și pentru stilul ei de viață, deja intrăm într-o altă zonă.

Dar în ce sens vă periclitează viața un cuplu gay? Sau vă periclitează ceva, că nici nu înțeleg exact ce vă pune în pericol.

Suntem toleranți, primim pe oricine la noi în casă, la noi la masă, mănâncă același lucru ca și noi, nu facem diferențe, dar până în momentul în care începe să ne mute televizorul în balcon, frigiderul în baie, pentru că regulile la noi acasă trebuie să le facem noi, românii.

Asta spuneți dumneavoastră, dar și participanții de la parada gay sunt români.

Candidez la Primăria Capitalei pentru o capitală a românilor, a tuturor românilor și numai a românilor.

Participanții la parada gay nu sunt români?

Foarte mulți sunt veniți de afară, să știți.

Eu vă întreb de românii de acolo, sunt mai puțini români…

Nu încercați să mă convingeți de lucruri de care nu puteți să mă convingeți.

Nu trebuie să vă conving, eu încerc să înțeleg.

V-am dat un răspuns foarte clar. Mă opun căsătoriilor între homosexuali, Partidul România Unită se opune căsătoriilor făcute de aceste cupluri și în calitate de viitor primar general nu voi aproba această paradă.

Un român gay ateu este mai puțin român decât un creștin ortodox?

Putem să vorbim și despre drepturile majorității în țara asta? Că toată lumea vorbește despre drepturile minorităților. Hai să vorbim, că de 26 de ani majoritatea este dată la o parte și are cel mai mult de suferit. 

Nu mi-ați răspuns la întrebare.

V-am răspuns la întrebare.

Este mai puțin român? Un român gay ateu e mai puțin român decât un ortodox?

Nu este mai puțin.

Atunci de ce să nu aibă aceleași drepturi ca și un heterosexual ortodox?

De ce nu are aceleași drepturi?

Păi, iată, îmi spuneți că o să le interziceți să facă o paradă. De ce n-ar putea să facă o paradă. Vă opuneți căsătoriei gay. Mă rog, acesta este un subiect îndepărtat pentru România.

Nu, nu, să știți că sunt presiuni foarte puternice.

De la cine?

Păi venite dinspre Bruxelles.

De la cine de la Bruxelles, la cine vă gândiți?

La administrația birocratică de la Bruxelles care este plină de astfel de personaje.

Dar o instituție care face astfel de presiuni, cine de la Bruxelles, Comisia?

Și vedeți cum în Parlamentul României se discută despre aceste lucruri de doi ani și ceva de zile, prin acel personaj care este stimulat și finanțat din acele cercuri de la Bruxelles.

Nu știu la cine vă gândiți.

Mă refer la Remus Cernea.

E adevărat, este o propunere, e un om liber ca și dumneavoastră în Parlamentul României să facă propuneri.

Subiectul l-am clarificat, suntem împotriva căsătoriilor între homosexuali, a adopțiilor făcute de către aceștia și, din calitate de viitor primar general, nu voi permite organizarea unei parade gay.

Haideți să ne uităm un pic spre viitor de alegerile locale. Ce se va întâmpla cu Partidul România Unită și cu dumneavoastră după alegerile locale?

Alegerile locale să știți că sunt o etapă în misiunea pe care Partidul România Unită și-a asumat-o, de schimbare la față a României, și obiectivul principal, miza principală a acestui an electoral sunt alegerile parlamentare cu care sperăm să intrăm în Parlamentul României pe ușa din față, cu fruntea sus și cu un scor suficient de mare care să ne permită să determinăm viitorul României conform cu valorile pe care le promovăm și în baza cărora am obținut încrederea și vom obține votul românilor în noiembrie 2016.

Riscați o cifră?

Două cifre.
 
 

 

 

 

 

 

 

 

 

Inchide