Hari Bucur-Marcu dezvăluie că tăcerea statului în situațiile de criză este intenționată, pentru a putea lua decizii fără să ne spună

Invitat la emisiunea „Subiectul zilei” cu Răzvan Dumitrescu, analistul militar Hari Bucur-Marcu a dezvăluit că lipsa unei comunicări clare din partea statului în situații de criză este intenționată. Autoritățile evită să ofere publicului informații despre deciziile pe care le iau, deși Constituția României prevede dreptul cetățenilor la informație. Hari Bucur-Marcu a explicat că, în acest fel, autoritățile își păstrează libertatea de a lua decizii în numele oamenilor fără să le explice ce fac. Urmărește emisiunea live aici.

„Ce se întâmplă la noi? Noi nu avem comunicare de criză, noi nu avem comunicare de război, comunicare de dezastru natural sau făcut de mâna omului, de niciun fel. Deci, când zic că nu avem, nu mai apare președintele și spune câte ceva sau un ministru. Noi nu avem un centru de informare în care publicul să afle, să putem pune întrebări. Nu avem plan sau strategie.

Noi suntem beneficiarii unui drept care e în articolul 31, dreptul la informație. Tot acolo spune de obligația autorităților publice, care sunt Parlamentul, președintele, Guvernul și autoritatea judecătorească, să ne informeze cu tot ceea ce este de interes public și personal. Ei bine, nu o fac. De ce? Pentru că așa își păstrează liberul arbitru. Pot lua decizii în numele nostru, pentru că noi i-am pus acolo, fără să ne spună nouă. Întotdeauna o fac cu intenție”, a spus analistul militar Hari Bucur-Marcu la emisiunea „Subiectul zilei”, cu Răzvan Dumitrescu.

Hari Bucur-Marcu: „Mă așteptam ca, după aderarea la NATO, lucrurile să fie ca unse”

Analistul militar a povestit că, în 1995, a organizat primul exercițiu NATO în România și a solicitat Alianței să aducă un centru de informare în timpul exercițiului, astfel încât și românii să poată afla mai multe despre modul în care funcționează un astfel de centru. Hari Bucur-Marcu a spus că se aștepta ca, la zece ani după acel moment și după aderarea României la NATO, sistemul de informare publică să fie mult mai bine pus la punct.

„În ’95 am organizat primul exercițiu NATO în România. Cu ocazia aia, i-am rugat pe cei de la NATO să-mi aducă un centru de informare pe timpul exercițiului NATO, amplificat pentru România, în care să intre și românii și să învețe pentru prima oară. Aflau și ei ce e ăla un centru de informare. Mă așteptam ca, în 10 ani mai târziu, după ce am intrat în NATO, lucrurile să fie ca unse”, a adăugat analistul militar Hari Bucur-Marcu la emisiunea „Subiectul zilei”, cu Răzvan Dumitrescu.

O dronă a intrat sâmbătă dimineață în Bulgaria dinspre România

Sâmbătă, 8 august, o dronă a intrat în spațiul aerian al Bulgariei dinspre România și a explodat la aproximativ 100 de metri de graniță, în apropierea fostului punct de frontieră Kardam, în dreptul localității Negru Vodă. Primele informații despre incident au fost prezentate de premierul bulgar Rumen Radev, care a precizat că explozia s-a produs în jurul orei 08:10 și că drona nu fusese detectată nici în spațiul aerian românesc, nici în cel bulgar.

MApN a transmis că sistemele de supraveghere  radar nu au detectat niciun vehicul aerian

Ulterior, Ministerul Apărării Naționale din România a transmis că sistemele sale de supraveghere radar nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria. MApN a precizat, de asemenea, că, înainte de producerea exploziei, nu au fost înregistrate evoluții ale unor ținte aeriene care să indice o posibilă traiectorie prin spațiul aerian românesc către Bulgaria.

„În legătură cu explozia produsă pe teritoriul Bulgariei, în ziua de 8 august, în jurul orei 08.20, în proximitatea frontierei cu România, Ministerul Apărării Naționale precizează că sistemele de supraveghere radar ale MApN nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria.

De asemenea, în intervalul de timp anterior producerii exploziei, nu au fost înregistrate evoluții ale unor ținte aeriene care să indice o posibilă traiectorie prin spațiul aerian național către teritoriul Bulgariei”, a transmis MApN.

În urma incidentului, Bulgaria a anunțat că mută personalul și echipamentele anti-dronă de la granița cu Turcia la frontiera cu România. Autoritățile bulgare au consolidat și acoperirea radar în regiune, pe fondul incidentelor recente cu drone Shahed în România.

Ambasadoarea Ucrainei, Olesya Ilashchuk, a declarat, în cadrul ântâlnirii de azi cu ministrul bulgar de Externe, Velislava Petrova, că Ucraina nu a direcționat intenționat către Bulgaria drona care a pătruns în spațiul aerian al țării.