S-au încins spiritele în platoul emisiunii „Subiectul Zilei”. Reprezentanții PSD și PNL s-au certat pe cine ar trebui să renegocieze jaloanele PNRR

S-au încins spiritele în platoul emisiunii „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu. Cristina Pocora, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului și Bogdan Matei, Vicepreședinte PSD s-au contrat dur pe tema responsabilității cu privire la renegocierea jaloanelor din PNRR. Cristina Pocora a susținut că România trebuie să respecte angajamentele asumate pentru a nu pierde fondurile europene vitale și a acuzat PSD că pasează responsabilitatea și evită asumarea guvernării.

Cristina Pocora: România are nevoie de acești bani și a fost de acord să facă acest plan PNRR, să respecte niște jaloane ca să ia niște bani.

Bogdan Matei: Uitați-vă în istoricul tuturor țărilor care au făcut acest PNRR și au negociat după aceea anumite lucruri. În funcție de contextul actual. Astăzi, eu doar întreb: e nevoie ca statul român, prin decidenții săi, să-și negocieze continuarea acestor centrale pe cărbune sau nu? În contextul în care noi ne aflăm. Eu, ca cetățean, spun da. Ca politician, pot să duc discuția în PSD.

Cristina Pocora: PSD de ce nu a negociat? Domnul Ivan a fost ministrul Energiei, de ce n-a negociat? Vorbim de ultimul ministru al Energiei. Pasați pisica! Dumneavoastră, în loc să vă asumați cu responsabilitate anumite măsuri, dumneavoastră spuneți: „Faceți voi, guvernul care nu mai aveți niciun fel de putere”.

Cristina Pocora îl provoacă pe Bogdan Matei să guverneze cu AUR

Cristina Pocora, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, a continuat să-l atace că nu e vorba despre istorie, ci de ce s-a întâmplat anul trecut. Aceasta a adăugat că ar  trebui să guverneze alături de AUR daca tot au o majoritate  în Parlament. Vicepreședintele PSD Bogdan Matei a insistat pe întrebarea dacă e în regulă ca membrii Guvernului să meargă la Bruxelles.

Bogdan Matei: Nu puteți să vorbiți serios cu mine. Mă duceți în istorie, mie nu-mi place istoria politică.

Cristina Pocora: Nu e istorie, e din ultimul an. Spuneți-mi ce a făcut domnul Ivan? Împreună cu AUR, asumați-vă guvernarea și mergeți și luați toate deciziile. Guvernați exact cum spuneți. Nu avem o majoritate în Parlament în momentul acesta, dumneavoastră aveți. Faceți guvern!

Bogdan Matei: E în regulă, o să facem și guvern și o să și negociem la Bruxelles ceea ce am amendat prin lege. Dar ceea ce trebuie să vă spunem astăzi e că doar am întrebat: e oportun ca decidenții români să meargă la Bruxelles?

Cristina Pocora: Au fost deja și au făcut asta, a zis domnul Pîslaru. Există dialog pe acest subiect.

Bogdan Matei: N-a fost dom’le Pîslaru la niciun Bruxelles. Ministerul de resort a trimis o înștiințare către Comisia Europeană că vrea să păstreze ce spuneți dumneavoastră. Voi veniți și spuneți că sunteți supărați că am băgat amendamentul ăsta.

Din 2021 până în prezent s-au închis 5 termocentrale și nu au fost înlocuite cu altceva

În ultimii ani mai multe termocentrale din România au fost închise. În perioada 2021-2026, România a închis cinci mari termocentrale poluante pe cărbune, eliminând o capacitate totală de 3.700 MW din sistemul energetic național:

• Mintia (1.285 MW) – închisă în anul 2021
• Turceni (990 MW) – grupuri închise etapizat în 2022 și 2023
• Ișalnița (660 MW) – grupuri închise etapizat între 2023 și 2026
• Chișcani – Brăila (437 MW) – oprită conform calendarului de decarbonizare până în 2026
• Rovinari (330 MW) – grup retras din exploatare la sfârșitul anului 2022

Deși planul prevedea ca aceste termocentrale vechi să fie înlocuite rapid cu grupuri moderne pe gaz (la Turceni și Ișalnița) sau parcuri fotovoltaice, noile proiecte se confruntă cu amânări masive, ceea ce crește riscul ca România să depindă de importuri în perioadele reci.

În prezent, România traversează una dintre cele mai grave crize energetice din istorie, iar Centrala Nucleară de la Cernavodă funcționează practic la mila nivelului Dunării. Unitatea 1 a fost oprită, iar oprirea Unității 2 este doar o chestie de timp. În toată această perioadă, autorizația care îi permitea centralei să capteze apa necesară reactoarelor și să evacueze apele uzate a expirat pe 30 iunie 2026

Recent am trecut deja prin scenariul care pune acum autoritățile în alertă: ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite simultan, iar producția nucleară livrată în Sistemul Energetic Național a ajuns la zero. Nu a fost un exercițiu organizat și nici o simulare pe calculator, ci o situație reală, care a durat peste 20 de zile în luna mai 2026 și despre a cărei amploare românii nu au aflat. Precedentul capătă astăzi o miză uriașă. Unitatea 1 a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, iar Transelectrica a confirmat oficial că există șanse mari să fie oprită și Unitatea 2.