Aleșii lui Dumnezeu. Înainte de campanie, un deputat PSD propune neimpozitarea salariilor preoților. Lunga listă a SCUTIRILOR DE TAXE ȘI IMPOZITE de care beneficiază cultele în România

Publicat: 25 09. 2012, 12:41
Actualizat: 21 03. 2019, 06:27

Preoții și personalul neclerical ar putea fi scutiți de pe plata impozitului pe venit de 16% începând de anul viitor. Propunerea legislativă îi aparține deputatului PSD Andrei-Valentin Sava, fost PDL, care susține că a venit cu această idee după consultările pe care le-a avut cu locuitorii din Ploiești, orașul pe care îl reprezintă în Parlament.

„Această idee este rodul consultărilor pe care le-am avut cu oamenii din Ploiești”, a declarat pentru gândul deputatul PSD. „Este o recunoaștere a rolului social pe care îl are Biserica”, ne-a mai explicat el.

Sprijinirea Bisericii, un cost mic raportat cu serviciile făcute comunității

Deputatul PSD susține că nu a realizat, până în momentul de față, o estimare a impactului bugetar pe care inițiva sa ar putea să îl aibă, dar că atunci când vine vorba despre lucrurile bisericești prețul nu contează.

„Cred că atunci când vorbim de sprijinirea Bisericii impactul bugetar nu este foarte important”, a mai declarat Sava pentru gândul. „Este un preț foate mic raportat la serviciile pe care personalul clerical le oferă pentru comunitate”, a mai continuat el.

„În România sunt peste 400 de așezăminte social-filantropice”, ne-a explicat deputatul PSD spunând că astfel de așezăminte sunt foarte importante pentru societatea din România având în vedere faptul că „oferă consiliere și sprijin copiilor, bătrânilor, victimelor traficului de persoane și violenței de familie”.

„Este o recunoaștere a rolului social pe care îl are Biserica”, susține inițiatorul proiectului de lege. „Vorbim aici de niște oameni care oferă un sprijin necondiționat și care se implică în viața oamenilor din primele momente ale vieții până în ultimele momente ale vieții. Mai ales în vremurile grele reprezintă adevăratul sprijin”, ne spune Sava.

„Acești oameni care fac parte din cler duc o viață plină de sacrificii”, susține deputatul.

Ce l-a determinat pe deputat să înainteze un astfel de proiect

Prin proiectul său de lege, Sava urmărește modificare legii nr. 132, aprobată în anul 2008 de Parlament, în vederea completării legii nr. 142/1999 care privește sprijinul acordat de stat pentru salarizarea personalului bisericesc.

„Se urmărește neimpozitarea salariilor clericale care își desfășoară activitatea în țară, în cadrul cultelor din România, recunoscute potrivit legii”, se explică în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege al deputatului PSD.

Tot în expunerea de motive, Sava citează un studiu realizat de Fundația Soros România, conform căruia „80% dintre români, indiferent de confesiunea religioasă la care aparțin, declară că religia este foarte importantă în viața lor”.

Sava explică, de asemenea, că scăderea cu 25% a salariilor, atât în cazul clericilor, cât și în cazul personalului neclerical, „a avut consecințe considerabile pentru cea mai mare parte din preoții și ceilalți salariați care își desfășoară activitatea în bisericile din mediul rural”.

Descarcă de la finalul articolului documentele înaintate de deputatul PSD.

Patriarhia Română: Proiectul de lege „e în stadiul de intenție în mintea deputatului”

Contactat de gândul, Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, spune că deputatul nu s-a consultat cu reprezentanții Bisericii înainte de a lua inițiativa acestui proiect de lege.

„Este o inițiativă care nu a fost încă acceptată de Executiv”, spune Stoica. „Nu a discutat cu Patriarhia niciodată. Cei de la Patriarhie au aflat din presă”, ne-a mai explicat purtătorul de cuvânt al Bisericii creștin-ortodoxe.

Stoica susține, de asemenea, că din informațiile pe care le are în momentul de față documentul trebuie retras și reformulat pentru că nu a fost redactat corect, lucru infirmat însă de Sava. „E în stadiul de intenție în mintea deputatului. Nu a discutat cu noi și nici Biroul Permanent nu a luat-o în seamă”, ne-a mai spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Vice-președinte ASUR: În fiecare an electoral, politicienii capătă „o deosebită fervoare bisericească”

Măsura pe care o are în vedere deputatul de Prahova este criticată dur de către reprezentanții Asociației Secular-Umaniste din România (ASUR), o organizație neguvernamentală înființată în urmă cu doi ani, ai cărei membri își propun promovarea valorilor umanismului secular.

Reprezentații ASUR susțin că proiectul de lege privind scutirea preoților și a personalului neclerical de la plata impozitului pe venit ar putea fi un mod prin care deputatul să obțină mai multe voturi în viitoarea campanie electorală.

„Nu știu din ce motiv a făcut acest deputat un astfel de proiect de lege însă nu pot să nu remarc faptul că acest proiect apare cu două luni înainte de alegeri”, a declarat pentru gândul Toma Pătrașcu, vice-președintele ASUR. „În fiecare an electoral politicienii noștri par să capete o deosebită fervoare bisericească”, ne-a mai spus el.

Sava se apără însă și spune că proiectul său nu are nicio legătură cu viitoarea campanie electorală. „Nu are niciun iz electoral. Dacă va fi aprobată, ea se va aplica întregului personal clerical aparținând cultelor recunoscute în România”, ne-a explicat deputatul PSD.

El susține, de asemenea, că inițial avea în vedere depunerea proiectului de lege încă de la începutul verii și că își dorește ca el să fie discutat în Parlament în cel mai scurt timp posibil. „Eu mi-aș fi dorit să îl depun încă din luna mai-iunie”, ne-a explicat Sava care a mai adăugat că a fost nevoit să amâne depunerea proiectului până în luna septembrie din cauza activităților parlamentare din ultima perioadă de timp.

Proiect de lege „scandalos și imoral”

Vice-președintele organizației care a criticat dur inițiativa deputatului PSD susține că ar fi mai bine ca în locul scutirii preoților de la plata impozitelor pe salarii, ar fi mai bine ca sume mai mari de bani să fie alocate pentru plata cadrelor didactice sau a personalului din domeniul sănătății.

„Acest proiect de lege mi se pare de-a dreptul scandalos și imoral în condițiile în care bugetul de stat arată așa cum arată, în condițiile în care profesorii încep școala cu salarii nejustificat de mici și în condițiile în care și medicii se află în aceeași situație”, explică Pătrașcu.

„Se găsește un deputat și se gândește să ajute o anumită categorie de bugetari, tocmai pe preoți care primesc o serie de avantaje fiscale și parafiscale și sunt angajați ai unor organizații particulare”, a mai continuat el adăugând că învățământului ar trebui să îi fie acordată o sumă de 6% din PIB și că România se află printre statele europene unde procentul din PIB acordat sănătății este foarte mic.

56.000 de clerici și personal neclerical în România

Potrivit datelor făcute publice de către reprezentanții ASUR, în România există 56.000 de clerici, „mai mulți decât medici, care sunt circa 48.000”, după cum ne-a explicat Pătrașcu.

Ocupație Număr de persoane
preot 17.000
personal neclerical (exemplu: clopotarii) 19.000
profesor de religie 10.000
călugăr 10.000

Sursă: date obținute de gândul din partea ASUR

Numărul călugărilor din România a fost estimat de către reprezentanții ASUR. Aceștia ne-au explicat că ei nu primesc efectiv salarii, dar că statul este cel care le plătește contribuția la asigurările de sănătate.

„În această cifră nu intră și numărul de preoți angajați direcți ai altor structuri, în armată, în Ministerul de Interne și în penitenciare, care sunt plătiți din cu totul alte fonduri”, ne-a mai explicat Pătrașcu.

800 de milioane de lei date anual Bisericii

Potrivit calculelor realizate de către reprezentanții organizației neguvernamentale, anul acesta, 800 de milioane de lei ajung de la stat la Biserică. Bugetul destinat plății salariilor preoților ajunge la suma de 257 de milioane de lei, iar cel destinat plății salariilor personalului neclerical este de 250 de milioane de lei. Plata personalului neclerical este realizată de la administrațiile locale.

Aceeași sumă este destinată plății profesorilor de religie din România, iar diferența de 43 de milioane de lei este destinată plății asigurărilor de sănătate ale celor 10.000 de călugări.

„Suma nu include bani dați pentru construirea bisericilor, renovarea bisericilor sau pe diferite proiecte sociale”, ne-a mai declarat vice-președintele ASUR. „Cultele au niște surse uriașe de venit, pe lângă propriile resurse”, a mai continuat el.

„Din punctul nostru de vedere, cultele religioase care au calitatea de organizații private trebuie să se autofinanțere, să nu mai paraziteze bugetul de stat”, ne-a mai explicat Pătrașcu.

El susține, de asemenea, că organizația din care face parte își dorește schimbarea sistemului de finanțare a cultelor astfel încât banii să nu mai ajungă de la stat la Biserică, ci aceasta sa fie finanțată de către enoriași, în mod voluntar. O astfel de schimbare ar elimina din punctul său de vedere corupția și mita electorală.

ASUR: În cât timp s-ar putea cumpăra avioane F16 din banii destinați Bisericii

Potrivit estimărilor realizate de către Pătrașcu, cu suma dată de stat Bisericii, Armata ar putea fi dotată cu avioane F16 care să înlocuiască vechile MIG-uri. „În circa doi ani, din acești bani (n.r. 800 de milioane de lei) s-ar putea achiziționa celebrele F16”, ne-a explicat Pătrașcu.

„În timp ce alții se gândesc la război, slujitorii Bisericii se gândesc cum să ajute oamenii aflați în dificultate”, s-a apărat deputatul PSD Andrei-Valentin Sava.

În cursul acestei săptămâni, Corneliu Dobrițoiu, ministrul Apărării Naționale, a anunțat achiziția mai multor aeronave F16 din Portugalia. El a explicat, de asemenea, că avioanele urmează să fie cumpărate în cadrul unui acord interguvernamental, fără a fi necesară realizarea unui licitații, informează Mediafax.

Cine este deputatul Andrei-Valentin Sava

Deputatul de Prahova Andrei-Valentin Sava, în vârstă de 31 de ani, reprezintă din 2008 locuitorii orașului Ploiești în Parlament. Potrivit declarației sale de avere din iunie 2012, Sava deține doar un teren extravilan cu o suprafață de 10.000 de metri pătrați în localitatea prahoveană Blejoi și un ceas din aur Rolex, pe care l-a achiziționat în anul 2008 și care are o valoare estimată la suma de 12.500 de euro.

Salariul pe care îl obține anual din partea Parlamentului pentru funcția pe care o deține este de 52.044 de lei.

În 2008, atunci când a fost ales în colegiul 12 al orașului Ploiești în funcția de deputat de Prahova, Sava era directorul firmei Maxigel SRL, de unde obținea anual venituri de 12.000 de lei, încasa dividente de la cinci companii, în valoare totală de circa 1,16 milioane de lei, avea acțiuni la bursă de pe urma cărora câștiga anual 56.157 lei și terenul extravilan din Prahova.

„Sunt un ploieștean care a reușit să se afirme în mediul business. Deși, după ce am urmat cursuri de management în afară, am avut posibilitatea de a rămâne acolo, nu am facut acest lucru”, explică Sava pe blogul personal.

„Am decis să mă întorc în țară și să mă apuc de treabă aici. Pornind la drum cu multă ambiție și hotărât să ating performanța, am ajuns să conduc o firmă cu 160 de angajați din postura de director de dezvoltare”, continuă el.

În perioada 15 decembrie 2008 – 18 septembrie 2012, Sava a luat cuvântul de 109 ori în 45 de ședințe și a avut 30 de inițiative legislative, dintre care șapte au fost respinse definitiv.

Proiectul de lege privind scutirea preoților și personalului neclerical de la plata impozitului a fost înregistrat pe data de 11 septembrie 2012.

Care sunt principalele culte religioase recunoscute oficial în România

Nr. Principalele culte religioase recunoscute în România
1 Biserica Ortodoxă Română
2 Biserica Romano-Catolică
3 Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică)
4 Biserica Reformată (Calvină)
5 Biserica Evanghelică Lutherană de Confesiune Augustană
6 Biserica Evanghelică Lutherană Sinodo-Presbiterială
7 Biserica Unitariană
8 Biserica Armeană
9 Cultul Creștin de Rit Vechi
10 Biserica Creștină Baptistă
11 Cultul Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică
12 Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea
13 Cultul Creștin după Evanghelie
14 Biserica Evanghelică Română
15 Cultul Musulman
16 Cultul Mozaic
17 Organizația Religioasă „Martorii lui Iehova”

Sursă: date cuprinse în Codul Fiscal, valabil în anul 2012

În momentul de față, potrivit datelor preliminarea ale celui mai recent recensământ realizat de către reprezentanții Institutului Național de Statistică (INS), cei mai mulți români sunt de religie ortodoxă, mai exact 85,9% din populația stabilă recenzată. În ultimii 10 ani numărul lor a scăzut cu peste 2,4 milioane de persoane.

Romano-catolicismul este a doua cea mai practicată religie din România, având peste 869.000 de adepți, mai exact 4,6% din populația stabilă recenzată.

În România există în prezent și 21.196 de atei, numărul lor înregistrând o creștere importantă în ultimii 10 ani. Cei mai mulți atei, locuiesc în Capitală și în județele Cluj și Timiș.

Care sunt scutirile de care beneficiază cultele religioase

Potrivit Codului Fiscal, cultele religioase recunoscute în România sunt scutite, printre altele, de la plata impozitului pentru venituri obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activitățiii de cult, veniturile obținute din chirii, alte venituri obținute din activități economice și veniturile din despăgubiri.

De asemenea, cultele religioase nu sunt obligate să plătească impozit pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrările de construcție, de reparație sau de consolidate a lăcașelor de cult și a clădirilor ecleziastice, dar și pentru învățământ, pentru furnizarea de servicii sociale, pentru acțiuni specifice sau pentru alte activități nonprofit.

Anul trecut, Patriarhia Română – Administrația Patriarhală a obținut un profit de 27,9 milioane de lei, în creștere cu 68% față de „prevederile anuale”, potrivit datelor făcute publice de Ministerul Finanțelor Publice.

Veniturile Bisericii provin, în principal, de la bugetul de stat, dar și din vânzarea cărților, obiectelor religioase și a lumânărilor, din închirierea unor spații și din donații.

În 2010, profitul obținut de Pariarhia Română a fost de 7,3 milioane de lei.