De ce trăiește România din împrumut în împrumut
Datoria publică directă a statului, internă și externă (în valută), a ajuns la 278 de miliarÂde de lei (echivalentul a 61,7 miliarde de euro) la finalul lunii mai 2016, în creștere cu 20 de miliarde de lei față de finalul lui mai 2015, conÂform datelor Ministerului de Finanțe.
Acum un an, guvernul Ponta a operat prima reducere de TVA la produsele alimentare de la 24% la 9%, care a accelerat consumul și a adus o creștere susținută în toată economia. A doua operare de reducere de TVA a avut loc la 1 ianuarie 2016, pentru toate celelalte produse și servicii, de la 24% la 20%.
Statul român nu reușește să scadă soldul datoriiei totale: minusul de pe valută înseamnă un plus pe lei. Scăderea dramatică a dobânzilor la lei din ultimii patru ani de la 6% la 1-2% a făcut ca statul să se împrumute mai mult în moneda națională decât în euro sau dolari.
Dacă se ia în considerare și datoria garantată de stat, soldul total al statului a ajuns la finalul lunii mai la 332 de miliarde de lei (echivalentul a 73,7 miliarde de euro), în creștere cu 49 de miliarde de lei față de mai 2015.
Datoria statului ca pondere în PIB este de 38,5%, sub nivelul de 40%, un prim prag de alarmă. Problema este că datoria va crește, mai ales că în acest an deficitul bugetar este estimat să ajungă la 3% din PIB, față de 1,4% în 2015.
Anul trecut, finanțele publice ale României au fost stabile, conform raportului de țară al Comisiei EuroÂpeÂne, dar se prevede o deteriorare a acesÂtora în acest an și anul următor, când se estimează o creștere a datoriei peste 40% din PIB.
România nu are probleme cu rostoÂgoÂlirea datoriei atât în lei, cât și în euro sau dolari, ci dimpotrivă, titlurile roÂmânești sunt căutate pe piețele externe și interne pentru că au o dobândă pozitivă, dublă sau chiar triplă față de ceea ce oferă marile state europene.
Săptămâna trecută, Germania a vânÂdut obligațiuni cu o dobândă negaÂtiÂvă, respectiv investitorii au acceptat să îmÂprumute statul german știind că la scaÂdență vor primi mai puțini bani, nu mai mulți. România încă nu a ajuns la această performanță, iar guvernatorul BNR Mugur Isărescu nu-și dorește această situație.