România, pe lista UE a proiectelor strategice pentru materiile prime critice. Comisia Europeană a selectat 46 de investiții în 16 state membre

Comisia Europeană a selectat 46 de noi proiecte strategice în 16 state membre, inclusiv România, pentru a reduce dependența Uniunii de furnizorii externi de materii prime critice. Proiectele vizează extracția, procesarea și reciclarea unor resurse esențiale pentru baterii, apărare, industria aerospațială și magneții permanenți.

Inițiativa face parte din aplicarea Actului european privind materiile prime critice (CRMA), prin care UE încearcă să reducă dependența de un număr limitat de furnizori și să dezvolte capacități proprii pentru resurse esențiale în industriile strategice. Proiectele au fost alese din cele 102 candidaturi depuse în cadrul celui de-al doilea apel, încheiat la 15 ianuarie 2026.

Ce materii prime vizează proiectele

Cele 46 de proiecte acoperă mai multe etape ale lanțului de aprovizionare: opt vizează extracția, 11 procesarea și 19 reciclarea. Alte opt sunt proiecte integrate, care combină extracția cu procesarea sau procesarea cu reciclarea. Până în 2030, UE urmărește să își asigure din capacități proprii cel puțin 10% din consumul anual de materii prime strategice prin extracție, 40% prin procesare și 25% prin reciclare. În total, proiectele acoperă 15 dintre cele 17 materii prime strategice prevăzute de CRMA.

Portofoliul mai include șapte proiecte privind litiul, 12 privind nichelul, 10 privind cobaltul, cinci privind manganul și patru privind grafitul. De asemenea, sunt incluse proiecte importante pentru apărare, industria aerospațială și producția de magneți permanenți. De exemplu, cele care vizează resurse precum  magneziul și wolframul sunt relevante pentru sectoarele de apărare și aerospațial, în timp ce patru proiecte privind elementele de pământuri rare vizează lanțul de aprovizionare cu magneți permanenți.

UE vrea să accelereze exploatarea de litiu, nichel, pământuri rare, magneziu și wolfram

Actul privind materiile prime critice stabilește trei obiective de referință pentru capacitățile europene, raportate la consumul anual al Uniunii: cel puțin 10% din extracție, 40% din procesare și 25% din reciclarea materiilor prime strategice. Potrivit Comisiei, cele 46 de proiecte nou-selectate, împreună cu cele 47 de proiecte strategice din UE și cele 13 din țări terțe aprobate în 2025, ar putea contribui semnificativ la atingerea acestor obiective.

Portofoliul cumulat ar putea acoperi integral obiectivele de extracție pentru litiu, nichel, pământuri rare, magneziu și wolfram, precum și obiectivele de procesare pentru litiu și pământuri rare. În cazul cobaltului, proiectele ar putea acoperi 89% din obiectivul de procesare. Pentru wolfram și magneziu, contribuția estimată la obiectivele de procesare este de 57%, respectiv 51%. Proiectele ar putea acoperi integral și obiectivele de reciclare pentru litiu, cobalt și pământuri rare.

România, printre cele 16 state membre selectate

Lista noilor proiecte strategice include Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Suedia. Deocamdată Comisia nu precizează câte proiecte sunt localizate în România și nici ce materii prime vizează proiectul sau proiectele românești. Prin urmare, includerea țării în lista statelor membre beneficiare nu permite, în sine, estimarea valorii investițiilor sau a impactului economic pentru România.

Însă statutul de proiect strategic european poate facilita dezvoltarea proiectelor prin proceduri de autorizare mai rapide și coordonarea autorităților, însă selectarea nu înseamnă automat că investițiile au primit finanțare europeană sau că au intrat în faza de exploatare.

Procesul de autorizare mai rapid pentru exploatarea și utilizarea materiilor prime critice

Proiectele strategice selectate în 2025 înregistrează deja progrese în procesul de autorizare. Potrivit Comisiei, 25 au finalizat evaluarea impactului asupra mediului, iar 17 au obținut autorizație de construire. Executivul european atribuie o parte din aceste progrese rolului punctelor unice de contact din statele membre, menite să accelereze procedurile administrative.

Actul privind materiile prime critice (CRMA) a intrat în vigoare la 23 mai 2024. Acesta stabilește măsuri pentru consolidarea capacității UE de-a lungul lanțurilor de valoare ale materiilor prime critice și pentru diversificarea surselor de aprovizionare. Comisia a lansat două apeluri de candidaturi pentru Proiecte Strategice. Primul apel s-a încheiat la 22 august 2024, iar a doua rundă s-a încheiat la 15 ianuarie 2026.

Pentru acest al doilea apel, Comisia a primit 102 aplicații provenind din UE, din 18 state membre. Dintre acestea, Comisia și experții externi au evaluat 92 de candidaturi pe baza criteriilor stabilite de CRMA.