Uniunea Europeană vrea să reacționeze mai rapid la subvențiile industriale și la practicile comerciale care afectează producătorii europeni. Și discuția ajunge, inevitabil, la China. Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional a Parlamentului European, cere un buget care să permită investigații mai rapide, proceduri simplificate și personal suplimentar. Însă liderii UE negociază un buget multianual pentru 2028–2034 redus cu 141 de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene.
Uniunea Europeană trebuie să poată investiga și contracara mai rapid practicile comerciale neloiale care afectează producătorii europeni, susține Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional (INTA) a Parlamentului European.
Lange a invocat raporturile comerciale ale UE cu China și a atras atenția că schimbările economice și geopolitice impun Uniunii o reprezentare mai fermă a intereselor sale în raport cu marile puteri comerciale. El cere consolidarea capacităților industriale ale UE și reducerea dependențelor de lanțuri de aprovizionare critice.
Eurodeputatul susține continuarea negocierilor UE–China și obținerea unui rezultat mai amplu până în martie 2027. El a anunțat, de asemenea, o vizită a delegației INTA la Beijing și Shanghai, în perioada 26–30 octombrie.
„În relația cu China, după cele mai recente consultări comerciale și de investiții, s-au înregistrat primele progrese concrete. Printre altele, au fost convenite restricții la importurile de automobile hibride chinezești, facilitarea procedurilor de acordare a licențelor de export pentru pământurile rare și îmbunătățirea accesului pe piața chineză pentru anumite produse europene. Este un început bun, dar suntem încă departe de un progres decisiv”, spune el.
Eurodeputatul german cere trei direcții de reformă: accelerarea investigațiilor, simplificarea procedurilor de vot și suplimentarea personalului. Obiectivul este ca UE să poată reacționa mai eficient atunci când subvențiile sau alte practici comerciale distorsionează concurența și afectează industria europeană.
„Toate acestea costă bani. De aceea, atunci când discutăm despre bugetul european, trebuie să vorbim și despre responsabilitățile pe care Europa ar trebui să și le asume în viitor și despre modul în care le vom finanța. Cine cere o capacitate mai mare de acțiune la nivel european nu poate, în același timp, să limiteze tot mai mult resursele necesare pentru a o asigura”, a susținut Lange într-o postare pe pagina sa de LinkedIn.
Instrumentele existente includ taxele antidumping, taxele antisubvenții și măsurile de salvgardare, aplicate în condițiile prevăzute de legislația europeană. Investigațiile presupun însă colectarea și evaluarea probelor, consultarea părților interesate și respectarea procedurilor legale. Accelerarea intervenției presupune, prin urmare, nu doar modificări procedurale, ci și suficientă capacitate administrativă și expertiză economică și juridică.
Solicitările eurodeputatului se înscriu într-o dezbatere mai amplă privind capacitatea Uniunii de a-și apăra interesele economice. În concluziile adoptate la 15 octombrie, liderii europeni au cerut Comisiei să continue dialogul orientat spre rezultate privind dezechilibrele macroeconomice globale, să utilizeze eficient instrumentele existente și să consolideze urgent arsenalul UE cu măsuri noi.
Formularea Consiliului European are un domeniu mai larg decât reforma procedurilor antidumping și antisubvenții. Dezechilibrele macroeconomice pot reflecta diferențe persistente între economii în ceea ce privește producția, consumul și relațiile comerciale externe, iar instrumentele necesare pentru a răspunde acestor probleme nu se limitează la taxele aplicate importurilor.
Reforma apărării comerciale se intersectează cu negocierile pentru cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2028–2034. În comentariul său, Lange leagă reducerea dependențelor strategice, consolidarea industriei și securitatea economică de necesitatea unor resurse financiare adecvate.
Miza financiară este vizibilă în propunerea de compromis prezentată la 10 octombrie de președinția irlandeză a Consiliului UE. Aceasta stabilește un buget de 1.620 de miliarde de euro pentru 2028–2034, cu economii de 141 de miliarde de euro, respectiv 8%, față de propunerea Comisiei Europene. Anvelopa reprezintă o creștere de aproximativ 30% față de cadrul financiar actual, potrivit președinției irlandeze.
Propunerea urmărește să împace două categorii de priorități. Pe de o parte, UE vrea să investească mai mult în competitivitate, cercetare, inovare, securitate și apărare. Pe de altă parte, numeroase state membre cer protejarea politicii agricole comune și a fondurilor de coeziune, care susțin fermierii, regiunile și comunitățile mai puțin dezvoltate.
Potrivit președinției irlandeze, volumul programelor legate de competitivitate ar urma să se dubleze față de actualul cadru financiar, iar pachetul mai larg de fonduri europene pentru competitivitate ar depăși 400 de miliarde de euro în prețuri curente. Această valoare privește ansamblul programelor din capitolul bugetar dedicat competitivității, prosperității și securității, nu doar Fondul european pentru competitivitate.
Deși propunerea irlandeză păstrează alocările naționale pentru coeziune și agricultură în forma avută în vedere în negocieri, economiile sunt distribuite între toate rubricile bugetare. Tocmai această încercare de a susține noile priorități fără a dezechilibra politicile tradiționale alimentează divergențele dintre statele membre.
Suedia respinge compromisul bugetar. Acordul până la sfârșitul anului rămâne incert Germania a criticat, de asemenea, nivelul total al cheltuielilor. În același timp, un grup de 17 state cunoscut drept „Prietenii coeziunii” susține protejarea finanțării destinate agriculturii și regiunilor mai puțin dezvoltate.
La reuniunea din 15 octombrie, liderii UE au discutat elementele unui compromis echilibrat pornind de la documentul de negociere actualizat al președinției irlandeze. Aceștia l-au invitat pe președintele Consiliului European, António Costa, să continue negocierile pentru obținerea unui acord în timp util.
Obiectivul politic este un acord până la sfârșitul anului 2026, astfel încât actele legislative necesare să poată fi adoptate în 2027. Termenul este important pentru evitarea unei întreruperi a finanțărilor europene începând cu ianuarie 2028.