UE dă undă verde taxării „superprofiturilor” din energie. Dezbaterea ajunge la masa ECOFIN

Comisia Europeană susține dreptul statelor membre de a taxa profiturile excepționale ale companiilor energetice, spun reprezentanții Executivului european în timp ce președinția irlandeză a Consiliului a anunțat că subiectul va ajunge în această săptămână la ECOFIN. Subiectul a fost readus în discuție la dezbaterea din Parlamentul European (PE) de miercuri, în contextul în care șase state membre cer un cadru comun la nivelul Uniunii pentru un mecanism similar crizei energetice din 2022.

Oficialii europeni discută dacă actuala creștere a prețurilor energiei justifică revenirea la un instrument folosit în timpul crizei din 2022–2023 și, eventual, construirea unui cadru european. Următorul pas concret va avea loc la nivelul  reuniunii miniștrilor de Finanțe, în cadrul ECOFIN de vineri, 9 octombrie, unde tema urmează să fie discutată și analizată de structurile tehnice ale Consiliului.

Ce state membre au cerut taxarea profiturilor excepționale din energie

Discuția din cadrul PE  vine după ce șase state membre – Germania, Austria, Italia, Polonia, Portugalia și Spania —au cerut în august un cadru european pentru taxarea profiturilor excepționale ale companiilor energetice, printr-o scrisoare adresată președinției irlandeze a Consiliului. Dezbaterea din legislativul european a fost deschisă de eurodeputata Marie Toussaint, care a cerut o abordare europeană comună pentru taxarea profiturilor excepționale ale companiilor energetice.

„Pentru viitorul finanțării, să luăm exemplul marilor companii petroliere. Acestea au înregistrat profituri de peste 7 miliarde de dolari în doar șase luni în Uniunea Europeană. Și totuși, încă o dată, v-ați opus taxării acestor superprofituri pe care le-au obținut. Așadar, ce trebuie făcut? Cum pot fi scutite de orice responsabilitate pentru creșterea prețurilor la pompă și pentru efectele pe care aceasta le are și asupra climei? (…)
Ceea ce cerem este ca această taxă să fie similară în întreaga Europă. Cum am putea să nu facem acest lucru când lipsesc 750 de milioane [n.r. de euro] pentru a putea finanța transformarea energetică de care avem nevoie?”, a spus eurodeputata franceză în deschideera dezbaterilor.

La rândul său, comisarul european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, a susținut că statele membre sunt cel mai bine plasate să decidă dacă și cum taxează profiturile excepționale, în funcție de particularitățile propriilor piețe energetice.

„Statele membre sunt cel mai bine plasate pentru a taxa profiturile excepționale, ținând cont de specificul sectorului energetic și al operatorilor locali”, a declarat Jørgensen la finalul dezbaterii.

Comisia spune că va respecta deciziile naționale și este pregătită să furnizeze exemple de bună practică privind măsurile adoptate de state, urmând în același timp să analizeze impactul acestora asupra pieței unice.

Subiectul, discutat în această săptămână la ECOFIN

Thomas Byrne, ministru de stat irlandez pentru afaceri europene și apărare și reprezentant al președinției Consiliului în dezbaterea de la Strasbourg, a confirmat că subiectul va fi discutat în această săptămână la ECOFIN și că structurile tehnice ale Consiliului vor analiza opțiunile disponibile. Președinția irlandeză a cerut, de asemenea, Comisiei să monitorizeze evoluția prețurilor energiei și datele privind profiturile excepționale din sector și să evalueze dacă situația justifică o intervenție similară celei adoptate în 2022.

UE a creat deja un precedent în contextul crizei energetice din 2022

Miza discuției este legată de precedentul creat în timpul crizei energetice din 2022. Prin Regulamentul 2022/1854, UE a introdus o contribuție temporară de solidaritate pentru companiile și sediile permanente active în sectoarele petrolului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinării. Mecanismul viza profiturile impozabile din 2022 și/sau 2023 care depășeau cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile din cei patru ani fiscali începând cu 2018. Contribuția avea o rată de cel puțin 33% asupra acestei baze, iar statele puteau aplica măsuri naționale echivalente.

Veniturile puteau fi utilizate pentru sprijinirea gospodăriilor și companiilor afectate de prețurile ridicate, reducerea consumului de energie, investiții în eficiență energetică și energie regenerabilă sau protejarea locurilor de muncă.
Acest mecanism a fost însă conceput ca o măsură excepțională și temporară pentru 2022 și 2023 și nu se aplică automat situației actuale.

Comisia lasă deschisă și varianta unei intervenții comune

Dan Jørgensen nu a exclus o intervenție europeană ulterioară, precizând că evoluția prețurilor trebuie urmărită și că UE trebuie să fie pregătită să utilizeze instrumente suplimentare pentru protejarea consumatorilor, dacă situația o impune.
În aprilie, prin pachetul AccelerateEU, Comisia indicase deja că statele pot utiliza măsuri de impozitare a profiturilor excepționale pentru a susține echitatea socială. Executivul european s-a oferit să furnizeze asistență și exemple de bună practică, cu evaluarea efectelor asupra pieței unice.

În același timp, Comisia subliniază că eventualele măsuri fiscale trebuie să țină cont de necesitatea menținerii investițiilor în sectorul energetic și în dezvoltarea surselor cu emisii reduse.
Până în prezent, nici Comisia Europeană, nici Consiliul nu au anunțat până acum o contribuție obligatorie nouă la nivelul UE.