Fiscul vrea penalități suplimentare record pentru obligațiile fiscale nedeclarate

Contribuabilii vor plăti penalități de 30% din principal pentru obligațiile fiscale nedeclarate și stabilite de organele de inspecție fiscală, sancțiune care se adaugă dobânzilor și penalităților aplicate în prezent pentru întârzierile la plată.

„Pentru obligațiile fiscale de plată nedeclarate de contribuabil și stabilite de organele de inspecție fiscală, contribuabilii sunt sancționați cu o penalitate de 30% din obligațiile fiscale principale de plată individualizate în decizia de impunere. Aplicarea penalității nu înlătură obligația de plată a dobânzilor, penalităților de întârziere sau majorărilor de întârziere prevăzute la titlul VIII (din Codul de procedură fiscală – n.r.)”, se arată într-un proiect de ordonanță publicat de Ministerul Finanțelor Publice, citat de Mediafax. 

Dintr-un calcul simplu, pentru obligații fiscale mai vechi de 60 de zile, suma datorată bugetului ar fi cu aproape 50% mai mare decât datoria inițială.

Prevederile nu sunt aplicabile în cazul soluționării cererilor de rambursare a taxei pe valoarea adăugată cu control anticipat.

Noua penalitate se va reduce la jumătate în cazul obligațiilor fiscale principale stabilite de organele de inspecție fiscală care sunt stinse până la data de 5 sau 20 ale lunii următoare, în funcție de momentul emiterii deciziei.
Suma se face venit la bugetul căruia îi aparține creanța principală stabilită de organele de inspecție fiscală.

Contactat de Mediafax, avocatul Grabriel Biriș crede că măsura este exagerată, în condițiile în care suma de plată ar deveni mult prea mare, prin cumularea tuturor dobânzilor și penalităților, care se aplică simultan.

„Ca principiu, sunt de acord cu sancționarea celor care ascund obligații fiscale și un tratament diferențiat al contribuabililor care declară corect ce sume trebuie să achite, chiar dacă au întârzieri de plată. Totuși această suprapunere de penalități, în actualul context economic dificil, ar putea reprezenta închiderea unor afaceri, sau încurajarea corupției”, a precizat Biriș.

El a adăugat că o astfel de măsură ar trebui acompaniată de introducerea principiului „in dubio contra fiscum”, prin care contribuabilul ar urma să fie avantajat de orice dubiu asupra normei aplicabile, susceptibilă de interpretări ambigue sau multiple, sau privind existența faptului impozabil sau naturii acestuia.

În prezent, plata cu întârziere a obligațiilor fiscale se sancționează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale principale de 5% pentru perioade până în 60 de zile și de 15% pentru termene mai mari de 60 de zile.

De asemenea, Fiscul aplică o dobândă penalizatoare de 0,04% pe zi.
Totodată, pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată datorate bugetelor locale, se datorează după acest termen majorări de întârziere. Nivelul majorării de întârziere este de 2% din cuantumul obligațiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracțiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Prin același poriect de ordonanță, Fiscul va permite suspendarea executării silite în cazul contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale prin care se stabilesc creanțe bugetare, dar contribuabilulva depune la organul fiscal competent o scrisoare de garanție bancară la nivelul obligațiilor contestate.

Valabilitatea scrisorii de garanție bancară trebuie să fie de minim 6 luni de la data emiterii.

În situația în care pe perioada de valabilitate a scrisorii de garanție bancară contestația este respinsă, în totalitate, sau în parte, organul fiscal execută garanția în ultima zi de valabilitate a acesteia dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: contribuabilul nu plătește obligațiile fiscale pentru care s-a respins contestația, contribuabilul nu depune o nouă scrisoare de garanție bancară, instanța judecătorească nu a dispus, prin hotărâre executorie, suspendarea executării actului administratriv fiscal.

De asemenea, scrisoarea de garanție bancară rămâne fără obiect în următoarele situații: a) contestația a fost admisă, în totalitate; b) instanța judecătorească admite, prin hotărâre executorie, cererea contribuabilului de suspendare a executării actului administrativ fiscal.

Potrivit Codului de procedură fiscală, executarea silită a bunurilor proprietate a debitorului se efectuează, de regulă, în limita a 150% din valoarea creanțelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare.