Victor Rotariu
23.04.2012
Financiar

FMI la București. Câți bani a încasat statul anul trecut și pe ce i-a cheltuit Guvernul Boc. Ce „lucruri neclare” ascunde execuția bugetară pe 2011

FMI la București. Câți bani a încasat statul anul trecut și pe ce i-a cheltuit Guvernul Boc. Ce „lucruri neclare” ascunde execuția bugetară pe 2011
Gândul vă prezintă o analiză a execuției bugetare de anul trecut, în care sunt evidențiate atât evoluțiile veniturilor și cheltuielilor, cât și problemele legate de cheltuielile foarte mari făcute de Guvern în decembrie 2011, dar și situația din ce în ce mai grea a bugetului de pensii de stat.

Guvernul a ținut în frâu bugetul pe 2011 datorită creșterii veniturilor din TVA și accize și tăierii bugetelor alocate asistenței sociale și salariilor bugetarilor.

gândul vă prezintă o analiză a execuției bugetare de anul trecut, în care sunt evidențiate atât evoluțiile veniturilor și cheltuielilor, cât și problemele legate de cheltuielile foarte mari făcute de Guvern în decembrie 2011, dar și situația din ce în ce mai grea a bugetului de pensii de stat, al cărui deficit a crescut anul trecut cu jumătate de miliard de euro, până la 3 miliarde de euro.

În 2011 Guvernul a reușit să respecte ținta de deficit bugetar, de 4,4% din PIB, asumată față de FMI și de Comisia Europeană, pe care a fost fundamentat bugetul.

Per total, anul trecut statul a avut venituri de 43,12 miliarde de euro la bugetul general consolidat, cu circa 3 miliarde de euro mai mari decât în 2010, și cheltuieli de 48,7 miliarde de euro, cu 740 de milioane de euro mai mari decât în anul precedent.

Astfel, deficitul bugetar a scăzut de la 8 miliarde de euro în 2010 la 5,66 miliarde de euro anul trecut, respectiv de la 6,5% din PIB la 4,35% din PIB, conform execuției bugetare preliminară.

Punctele de bază ale politicii fiscale a Guvernului în acest demers au fost creșterea consistentă a veniturilor din TVA, de la 9,34 miliarde de euro în 2010, la 11,38 miliarde de euro anul trecut, dar și scăderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor cu circa un miliard de euro, de la 10,19 la 9,14 miliarde de euro în perioada precizată.

O execuție bugetară aparent bună, care poate fi înșelătoare

Deși, la prima vedere, execuția bugetară pe anul trecut pare a fi încurajatoare, economiștii atrag atenția că sunt, în continuare, unele probleme legate de cifrele oficiale privind felul în care au fost încasați și cheltuiți banii publici în 2011.

„În acest moment este greu, dacă nu imposibil, să fie trase niște concluzii clare, argumentate, privind execuția bugetară preliminată pe anul trecut. Sunt multe lucruri neclare”, a declarat pentru gândul Ionuț Dumitru, economist șef Raiffeisen Bank.

„De exemplu acele swap-uri făcute de stat pentru stingerea anumitor datorii, a căror valoare se adaugă și la venituri și la cheltuieli. Per total ele se elimină, nu afectează deficitul bugetar, dar pot influența, punctual, anumiți indicatori. Trebuie văzut exact la ce capitole au fost făcute, pentru a nu trage concluzii false”, a adăugat el.

Mai mult decât atât, Dumitru, care deține și funcția de președinte al Consiliului Fiscal, organism care a apărut la cererea expresă a FMI pentru a analiza și prezenta rapoarte publice privind politica fiscală a Guvernului, atrage atenția că în luna decembrie Guvernul a cheltuit mult mai mult decât în celelalte luni ale acestui an, ceea ce ridică anumite semne de întrebare.

În „luna cadourilor”, Guvernul a cheltuit cu 50% mai mult decât media lunară din 2011

Conform calculelor gândul, în decembrie, Guvernul a cheltuit, în total, 6,17 miliarde de euro, cu peste 50% mai mult decât media lunară pe 2011, de 4,06 miliarde de euro.

Ministrul Finanțelor Publice, Gheorghe Ialomițianu, a declarat recent pentru gândul că FMI a cerut Guvernului ca, în măsura în care există posibilitatea, prioritatea oficialilor de la Palatul Victoria să fie plata arieratelor, respectiv a datoriilor mai vechi de 90 de zile de la data scadentă, legală sau contractuală.

Cele mai mari creșteri de cheltuieli, față de media lunară, au avut loc în decembrie la capitolele „Cheltuieli de Capital”, de 360% (1,63 miliarde de euro în decembrie față de o medie lunară de 0,45 miliarde) „Bunuri și Servicii”, de 73% (1,08 miliarde de euro în decembrie față de o medie lunară de 0,62 miliarde de euro).

Creșterile de la cele două capitole, care includ atât investițiile, pe de o parte, cât și medicamentele și echipamentele medicale, alături de celelalte cheltuieli ale instituțiilor statului, pe de alta, ar putea indica faptul că, într-adevăr, Guvernul a folosit spațiul fiscal avut la dispoziție pentru a plăti o parte dintre arieratele acumulate până acum.

„Dacă este vorba despre plata arieratelor, deși plata datoriilor statului este în sine un lucru foarte bun pentru mediul de afaceri, înseamnă totuși că la finele anului trecut nu am avut o imagine concretă asupra valorii adevărate a acestor arierate. Vorbim despre o cheltuială suplimentară, peste veniturile încasate, de circa 1,3% din PIB. Este o sumă imensă”, ne-a declarat Dumitru.

Deficitul bugetar din 2010, salvat de un „artificiu”

Execuția bugetară pe anul trecut a scos la iveală însă și cel puțin un „artificiu” bugetar aplicat de Guvernul Boc în 2010.

Este vorba despre venituri suplimentare obținute în 2010 la capitolul „Donații”, care reprezintă sumele de bani pe care unele companii în care statul este acționar au fost obligate să le plătească. Aceste sume însă nu au mai fost încasate și în 2011.

Astfel, dacă în 2010 la capitolul „Donații” au fost trecute venituri de 965 de milioane de euro, în 2011 suma a scăzut doar la 181 de milioane de euro.

Economistul șef al Raiffeisen susține că, cel mai probabil, „a fost o soluție de moment pentru a putea respecta ținta de deficit bugetar”, problema fiind că acest venituri nu sunt stabile, în sensul în care nu se vor mai înregistra, cel puțin nu la același nivel, și în alți ani.

„Tocmai de accea Consiliul Fiscal a atras atenția că nu este bine să ai proiecții bugetare bazate pe astfel de venituri. Se poate ridica, în același timp, și problema legalității deciziei de a obliga acele companii, care aveau și alți acționari înafară de stat, să plătească acele așa numite donații”, a declarat el.

Guvernul a decis în 2010 să impună unor companii de stat, regii sau instituții publice să „doneze” anumite sume bugetului de stat pentru a „diminua efectele crizei”. Suma bugetată pentru 2010, conform unui document prezentat în exclusivitate de Mediafax, a fost de 1,14 miliarde de lei. Fondul Proprietatea, care deține 15% din compania de stat Romgaz, care a plătit în contul acestei donații 400 de milioane de lei, a dat în judecată conducerea companiei în urma acestei decizii.

Pași mărunți în lupta cu evaziunea fiscală

În ceea ce privește evaziunea fiscală, semnalele par a fi încurajatoare. Astfel, ponderea în PIB a veniturilor fiscale, respectiv a sumelor încasate de către stat în contul taxelor și impozitelor în vigoare, a crescut cu un punct procentual, de la 18,1% la 19,1% din PIB. În valoare absolută, veniturile fiscale au crescut cu circa 2,78 miliarde de euro, până la 24,9 miliarde de euro.

Veniturile fiscale reprezintă încasările din impozitele pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital, precum și din din taxele de proprietate și cele pe bunuri și servicii (TVA și accize).

Deficit de 3 miliarde de euro la bugetul de pensii

Un capitol la care România are în continuare probleme mari este cel legate de sustenabilitatea sistemului de pensii de stat.

În 2011 veniturile din contribuțiile de asigurări sociale, cele aferente pensiei de stat, au fost de 8,21 miliarde de euro, în creștere cu circa 600 de milioane de euro față de 2010. Cheltuielile însă au crescut și ele, de la 10 la aproape 11,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că anul trecut Guvernul a fost nevoit să aloce de la bugetul de stat celui de pensii diferența de 3 miliarde de euro dintre cheltuieli și venituri. În 2010 diferența a fost de 2,5 miliarde de euro.

Per total însă, la capitolul „Asigurări sociale”, cheltuielile au fost în scădere ușoară, cu circa 180 de milioane de euro anul trecut față de 2010, respectiv de 16,15 miliarde de euro față de 16,33 miliarde de euro.

Creșterea cheltuielilor de la pensiile de stat nu s-a resimțit per total la acest capitol pentru că au fost reduse, cu circa un miliard de euro, până la 3,56 miliarde de euro, sumele cheltuite de stat la capitolul de asistență socială plătită de la bugetul de stat, care reprezintă prestațiile sociale.

„Discuția despre posibila creștere modestă a pensiilor și salariilor în aceste condiții iese din calcul”

Într-un raport publicat recent de FMI, în urma misiunii oficiale din octombrie-noiembrie anul trecut la București, oficialii Fondului au recomandat autoritățile române creșterea „modestă” a salariilor și pensiilor în cazul în care vor exista condiții economice prielnice.

„Discuția despre posibila creștere modestă a pensiilor și salariilor în acest condiții iese din calcul, în mare parte, în actualele condiții și cu actualele previziuni economice”, atrage însă atenția Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank.

„Trebuie subliniat faptul că în momentul în care a apărut această recomandare, în noiembrie anul trecut, lucrurile stăteau cu totul altfel. Atunci se discuta despre o creștere economică de peste 2% din PIB. Noi, de exemplu, la bancă, avem o prognoză de creștere economică de 05,% din PIB”, a adăugat el.

×
Inchide