GÂNDUL LIVE. Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, atacă taxele guvernului: impozitul pe benzină – „neputință”, creșterea salariilor și pensiilor – „furatul căciulii”

Taxa de 7 cenți pe litrul de combustibil reprezintă „expresia unei nepuținte", atât timp cât există alte surse de finanțare neexplorate suficient, consideră Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiuscal.

Taxa de 7 eurocenți pe litrul de combustibil reprezintă „expresia unei nepuținte”, atât timp cât există alte surse de finanțare neexplorate suficient, indexarea accizei cu inflația reprezintă „un nonsens economic”, putând conduce la o spirală inflaționistă, iar creșterile de pensii și salarii sunt precum „furatul căciulii”. Pe scurt, astfel a caracterizat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, invitat la Gândul LIVE, noile măsuri anunțate de Guvern pentru anul viitor și convenite în negocierile cu FMI.

„Nu suntem în situația să putem să dăm creșteri salariale pentru că economia nu produce. Suntem într-un cerc vicios. Pentru a da creșteri salariale modeste, suntem nevoiți să punem niște taxe, adică punem o frână economiei care oricum nu performează foarte bine”, sună avertismentul lui Ionuț Dumitru.

Efectul cumulat asupra inflației al măsurilor anunțate de Guvern, calculat de șeful Consiliului Fiscal, este de 0,5%, el fiind de părere că majorările salariale ar putea fi anulate de creșterea inflației. „Este un impact inflaționist semnificativ, 0,5-0,6% nu este de neglijat. Poate să fie diferența între a atinge ținta de inflație și a o rata pentru 2014″, este de părere Dumitru.

Președintele Consiliului Fiscal spune că, în opinia lui, o soluție ar fi reducerea CAS cu peste 5 puncte procentuale, dar cu condiția tratării în mod egal, din punct de vedere al taxelor și impozitelor, a tuturor formelor de venit. Pe de altă parte, autoritățile ar fi trebuit, în opinia sa, să vină și cu măsuri de reducere a evaziunii fiscale care atinge 14% din PIB.

Gândul a calculat că noile taxe și impozite anunțate de Guvern vor lua fiecărei familii de români, în 2014, un salariu minim.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, este de părere că impactul în inflație al noilor taxe și impozite anunțate de Guvern va fi unul „limitat undeva la 0,2%”, fiind de părere că nu va exista o „avalanșă de scumpiri”. 

Un gol la buget de 6 miliarde de lei

Deoarece colectarea veniturilor la buget a mers foarte prost în 2013, baza de pornire pentru bugetul pe 2014 este foarte slabă, iar în acest context Dumitru consideră că Guvernul trebuia să vină cu măsuri care să închidă un gol creat în buget de 5-6 miliarde de lei.

Întrebat dacă măsurile anunțate și asumate de Guvern vor acoperi acest gol, el a evitat să se pronunțe până ce nu va vedea și varianta „pe hârtie” a proiectului de buget pe 2014.

Despre impozitul pe clădiri speciale, așa-numita „taxă pe stâlp”, Dumitru consideră că principiul de la care s-a plecat a fost unul corect, de eliminare excepțiilor de la taxare, dar „deocamdată nu este clar la ce se aplică, care e baza de impozitare și care este impactul potențial asupra veniturilor bugetare”. El se arată sceptic că la Ministerul Finanțelor ar exista o evidență foarte clară cu câți stâlpi există în România sau câte alte forme de construcții speciale sunt la nivel național.

Despre taxa de 7 eurocenți pe litrul de benzină

Președintele Consiliului Fiscal este de părere că măsura referitoare la introducerea unei taxe de 7 cenți la litrul de combustibil „este expresia unei nepuținte de a absorbi fonduri europene”. „Aici am o mare problemă. Nu poți introduce o taxă suplimentară, pe care să o suporte consumatorul de benzină, motorină, ca să construiești autostrăzi, când ai bani gratis de la Comisia Europeană”, spune Dumitru.

„Este expresia unei neputințe cumva de a absorbi fonduri europene, mai mult decât atât, cred că ar fi fost variante suplimentare. Nu cred că o variantă în care impui taxe suplimentare pentru a putea cheltui pentru autostrăzi poate să fie mai bună decât a implica mediul privat prin parteneriate public- privat”, a răspuns el la întrebarea cum ar caracteriza introducerea de către Guvern a taxei de 7 cenți pe litrul de combustibil. 

Cele mai recente date disponibile, din 25 octombrie, arată că în cadrul Programului Operațional Sectorial de Transport, unde România avea alocate 4,6 miliarde de euro, „cu care se construiau kilometri buni de autostradă”, autoritățile au cheltuit doar 780 milioane de euro, adică 18,9%.

În cazul proiectelor finanțate prin POS Transport partea de cofinanțare este de 5%. „Logic vorbind, nu înțeleg de ce între o variantă în care pui banii din impozite și taxe, versus o variantă în care pui doar a 20-a parte, adică 5%, poți să o preferi pe prima”, se întreabă retoric Dumitru.

El a atras atenția că România construiește autostrăzi cu 20 de milioane de euro pe kilometru, când de fapt prețul real în alte state europene este de 5-6 milioane de euro. „Mă îndoiesc că este o soluție corectă să pui o taxă suplimentară ca să ai bani mai mulți să cheltui în continuare ineficient”,  a fost  avertismentul șefului Consiliului Fiscal.

Indexarea accizei cu inflația, „un nonsens economic”

Schimbarea modului în care se calculează acciza, prin indexarea ei în funcție de inflație, i se pare un „nonsens economic” șefului Consiliului Fiscal, avertizând că se poate ajunge la spirală inflaționistă.

„Accizele la nivel european sunt stabilite prin reglementări unitare. În Europa există accize armonizate, care sunt exprimate în euro. Pentru plata lor trebuie să le transformi în lei, la un curs de schimb. Până acum se folosea cursul de schimb de la începutul lunii octombrie. Acum statul vine și spune că acest lucru nu mai este în regulă, pentru că ar trebui pentru 2014 să avem un curs mai slab față de 2013″, a explicat Dumitru. 

„Acum vin și spun că indexez cu inflația. Mi se pare și un nonsens economic să indexezi o acciză în euro cu inflația la lei. Poți să intri într-o spirală inflaționistă”, avertizează șeful Consiliului Fiscal.

Accizele vor crește anul viitor cu 4,77%, rata medie anuală a inflației calculată în septembrie, Guvernul anticipând că va încasa suplimentar la buget de 3,44 miliarde lei din această indexare, din creșterea accizelor la benzină și motorină și din interzicerea primelor la vânzarea de tutun și alcool.

Despre creșterile de pensii și salarii

Referitor la pensii, Dumitru a remarcat că măsura anunțată de autorități este prevăzută în lege, și anume indexarea în funcție de inflație, plus jumătate din creșterea salariului real. Pe termen scurt el spune că indexarea pensiilor reprezintă o povară suplimentară, impactul în buget, pe un an, fiind estimat la aproape două miliarde de lei, sumă „deloc neglijabilă”.

Creșterea diferențiată de salarii ar putea provoca, în opinia lui Dumitru, tensiuni în rândul categoriilor de bugetari.

„Vor crește salariile la medicii rezidenți și vor veni profesorii și vor spune că vor și ei. Sau se poate ajunge în situația în care cresc salariile medicilor rezidenți, și să fie nemulțumiți ceilalți medici, care nu au salarii mult mai mari decât ei, și se pot crea tensiuni”, avertizează Ionuț Dumitru.

„Nu suntem în situația să putem să dăm creșteri salariale pentru că economia nu produce. Suntem într-un cerc vicios. Pentru a da creșteri salariale modeste, suntem nevoiți să punem niște taxe, adică punem o frână economiei care oricum nu performează foarte bine”, spune Dumitru.

Despre reducerea CAS

Măsura cea mai importantă, în opinia lui Dumitru, care putea fi introdusă pentru a stimula partea de ofertă din economie ar fi fost reducerea de CAS, în anumite condiții.

„Pentru a putea reduce CAS trebuie să aduc toate formele de venit în baza de impozitare, pentru că în prezent există tratamente preferențiale ale legiuitorului pentru diverse forme de venit. Există diverse facilități, adică sunt contribuții mult mai mici la asigurări sociale”, spune Dumitru.

România are o rată foarte mare la CAS, de 44%, ca să plătești un leu net în România ai cheltuieli totale de 1,83 , suntem in top 5 în Europa din punct de vedere al poverii pe muncă.

„Luate în ansamblu, toate măsurile care s-au propus sunt un pic dezechilibrate, cea mai mare parte sunt orientate pe venituri bugetare, în esență creșteri de taxe, accizele au impact și asupra inflației și asupra comportamentului de consum. Au un impact semnificativ asupra economiei”, a comentat el, remarcând că la capitolul cheltuieli bugetare nu a văzut măsuri de reducere a lor.

Lui Dumitru i se pare o abordare „total greșită” că autoritățile nu au prezentat măsuri de îmbunătățire a colectării veniturilor și de reducere a evaziunii fiscale, evaluate la 14% din PIB. „Numai la TVA pierdem venituri de 8% din PIB”, avertizează el.


Cele mai importante declarații ale lui Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, invitat la Gândul LIVE:

Despre sistemul de asigurări sociale:

„Sistemul de contribuții la asigurări sociale este ciuruit de excepții, de derogări, facilități pentru diverși favorizați”

„Un milion și jumătate de oameni muncesc la negru și nu plătesc nimic. Și nu cred că am făcut mare lucru pentru a-i aduce în economia fiscalizată”

„Dacă se aduc toate formele de venit într-o bază de impozitare și să le tratez egal din punct de vedere al taxelor și impozitelor cred că se poate reduce CAS cu mai mult de 5 puncte procentuale”

Despre evaziunea fiscală:

„Are un nivel foarte mare, caculat de noi la 14% din PIB. Numai la TVA este de 8% din PIB”

„Nu poți să reziști foarte mult ca țară europeană cu 32% venituri bugetare , cele mai mici din Europa”

„La TVA noi am calculat că România pierde cam jumătate din veniturile din TVA, Comisia Europeană zice cam tot atât, 48%. Ceea ce înseamnă că numai la TVA pierd 8% din PIB”

„Imaginați-vă ce ar însemna 8% din PIB în plus la buget. Am fi pe excedent cel puțin 5% din PIB. Bugetul de pensii nu ar mai avea nici un fel de probleme. Sunt incalculabile efectele pozitive”

„România pierde cei mai mulți bani la TVA ca procent din PIB din toate țările europene. Următoarea țară după noi este Letonia, cu 41% pierderi. Grecia, cu 30 și ceva la sută. Bulgaria pierde doar 15% din TVA, noi pierdem jumătate din TVA, pierdem 48%”

„Cred că ține de voința politică în primul rând. Rețele de evaziune de milioane de euro, despre care s-a scris în ultima vreme, să nu credeți că sunt singulare. Un procent de 3% din PIB înseamnă să reduci din evaziune peste 20%.  Ți-ar echilibra bugetul practic”

„Din păcate nu prea vedem voință în această direcție. Se vede în discuțiile cu FMI, discuțiile au fost focalizate pe creșterile de taxe, în esență. Chiar dacă nu sunt taxe importante,  se adună”

Despre întâlnirile cu experții FMI

„De fiecare dată când ne întâlnim cu reprezentanții FMI, ne spunem punctul de vedere. FMI vine și spune că ai un gol de acoperit, tu Guvern trebuie să vii cu măsuri de compensare. Nu spune nimeni „crește cota unică”, sau alte taxe”

„Dacă tu decizi să crești taxe în loc să eficientizezi cheltuielile, este problema ta, dar este dovedit și teoretic și empiric faptul că în criză ajustările făcute pe partea de venituri prin creștere de taxe au un impact negativ mult mai puternic decât ajustările făcute pe partea de cheltuieli”.

„Noi am discutat cu reprezentamții  Ministerului Finanțelor  și ai Ministerului Bugetului. Noi nu avem susținere politică.  La noi, decizia este mai degrabă una politică, nu economică, ceea ce este o abordare total greșită”

„Noi nu trebuie să venim cu măsuri de cârpire a bugetului, trebuie să venim cu o strategie, o viziune pe termen mediu și lung. Să ne gândim cum vrem să arate țara peste 5-10 ani. Toate aceste decizii luate peste noapte, așa facem noi, în ultima zi de negocieri cu Fondul punem pe masă niște lucruri și vedem că nu se închide bugetul. Azi spunem că nu crește nici o taxă, mâine constatăm că trebuie să le creștem”

Despre scumpirile la mâncare

„Am văzut analiza (realizată de gândul n.n.). Discutăm de un impact direct și un impact indirect, de runda a doua. Dacă cresc prețurile la combustibil e de anticipat că va fi o presiune și asupra prețurilor altor produse. Dar nu aș cumpăra nici argumentele celor din industria alimentară care indiferent ce se întâmplă ei se așteaptă la creșteri de prețuri de 20-30%, care nu au nici o legătură cu realitatea”, comentează Dumitru.

„Să discuți de creșteri de prețuri la carne de 20% când benzina se scumpește cu 8% mi se pare cel puțin exagerat. Niște efecte vor fi, dar nu atât de mari”

„Noi am calculat un efect de 0,5 la sută în inflație, care probabil că va fi accentuat de efectele de runda a doua prin prețurile de producție în alte zone. Dar nu cred că putem discuta de un efect devastator”

„Este un impact inflaționist semnificativ, 0,5-0,6% nu este de neglijat. Poate să fie diferența intre a atinge ținta de inflație și a o rata pentru 2014″

Dumitru a avut un mesaj și pentru contribuabili simpli, fiind de părere că este nevoie de un accent mai mare pe partea de educație financiară.

„Ce ne lipseste cel mai mult este partea de educație financiară. Avem o pătură mare de români care crede in promisiuni electorale ce nu au acoperire economică. Dacă educația financiară ar fi mai mare nu cred că s-ar mai intâmpla acest lucru”

El crede că în prezent contribuabilul ar trebui să taxeze prin vot, în primul rând, pe cei ce fac promisiuni fără acoperire economică în realitate, „din păcate acest lucru nu se întâmplă”.

Biserica, un subiect tabu

El a admis că biserica este un subiect tabu, cu conotații electorale care nu ar trebui să beneficieze de facilități.

„Nimeni nu prea are curaj să se lege de domeniul acesta. Eu nu cred că ar trebui să ai tratamente preferențiale pentru nimeni”.

„Înainte de a lua o decizie, nu avem o analiză de tip cost beneficiu, implicații, cu evaluare de impact ulterior, cu ce ne așteptam să se intâmple și ce s-a intâmplat și unde am greșit. În România luăm deciziile pe picior”, a comentat el.

Inchide