GAZELE NATURALE, a doua sursă de energie din lume până în 2030. ROMÂNIA, pe locul 4 în EUROPA, după resursele de gaz
Agenția Internațională pentru Energie (IEA) apreciază, în „World Energy Outlook 2018″, că nevoia de energie va crește cu mai mult de un sfert între 2017 și 2040, în ipoteza unei utilizări mai eficientă a energiei, dar că se va dubla, dacă nu vor apărea îmbunătățiri și eficientizări, scrie Mediafax.
Cererea globală de gaze va crește cu 1,6% pe an, până în 2040, și va fi cu 45% mai mare decât în prezent, spune agenția. China, cel mai mare importator mondial de petrol și de cărbune, va deveni în curând cel mai mare importator de gaze, a declarat IEA.
Potrivit calculelor Reuters, China a depășit deja Japonia în clasamentul importatorilor de gaze. China este al treilea cel mai mare utilizator din lume de gaze naturale, după Statele Unite și Rusia, dar trebuie să importe aproximativ 40% din necesitățile sale.
Economiile emergente din Asia vor fi responsabile pentru jumătate din creșterea cererii globale de gaze, iar până în 2040 importurile lor de Gaz Natural Lichefiat (LNG) se vor dubla, până la 60%, potrivit raportului AIE.
Statele Unite vor fi responsabile de 40% din creșterea totală a producției de gaze până în 2025, spune EIA, dar, pe măsură ce producția de gaze de șist se va stabiliza, alte surse o vor depăși, în condițiile în care și alte națiuni au început să recurgă la fracturarea hidraulică.
Cererea globală de energie electrică va crește cu 2,1% pe an, în principal datorită creșterii nevoilor economiilor în curs de dezvoltare. Electricitatea va reprezenta un sfert din energia consumată de consumatori și industrie, până în 2040.
O altă schimbare majoră va apărea în mixul de producere a electricității, regenerabilele urmând a lua locul cărbunelui. Ponderea cărbunelui este estimată să scadă de la 40% în prezent până la un sfert în 2040, în timp ce energiile regenerabile vor crește la peste 40%, de la un sfert.
La sfârșitul anului 2017, România mai avea rezerve dovedite de gaze naturale ce ajungeau la un total de 100 de miliarde de metri cubi, arată datele centralizate de British Petroleum (BP).
La nivel european, România are a patra cea mai mare rezervă dovedită de gaz, după Marea Britanie (200 de miliarde mc), Norvegia (1.700 de miliarde mc) și Olanda (700 de miliarde mc). Ar putea fi, de asemenea, în urma rezervei Federației Ruse (de 35 de trilioane de metri cubi), însă raportul BP a inclus-o pe aceasta din urmă în regiunea Comunității Statelor Independente (CSI), conform Mediafax.
Alte țări cu rezerve mari de gaz sunt Iran (rezerve de 33,2 trilioane de metri cubi de gaz), Qatar (24,9 trilioane) și Turkmenistan (19,5 trilioane).
Emisiile de CO2 legate de energie ar putea ajunge la un nivel record in acest an, apreciază EIA, și vor continua să crească într-un ritm lent, dar constant. În 2040 emisiile vor crește cu 10%, la 36 de gigatone în 2040.