Generația Boomerang: România, țara membră UE cu cei mai mulți tineri care stau degeaba. Nu-și caută de muncă și locuiesc cu părinții

Unul din cinci tineri din România nu fac NIMIC: nici nu muncesc, nici nu studiază. Cifrele sunt alarmante. 20% dintre românii cu vârsta sub 30 de ani preferă să stea acasă, întreținuți de părinți, în loc să exploreze  site-urile de anunțuri cu oferte de muncă sau să urmeze măcar o facultate de profil teoretic pentru a aspira la munca de birou. De asemenea, România este prima țară din Uniunea Europeană care are de suferit de pe urma fenomenului „Generația Boomerang”.

Însă, mulți tineri cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani nu urmează nicio formă de învăţământ sau vreun curs de pregătire profesională (NEET), relevă datele Eurostat. Procentul se ridică la 19,4%, aproape dublu faţă de media UE, care este de 11%.  România se află încă departe de obiectivul UE  pentru scăderea procentului tinerilor șomeri sub 9% până în 2030, iar unele ţări au atins deja obiectiv, precum Olanda (4,9%), Suedia (6,3%) şi Malta (7,2%).

Ce este „Generația Boomerang”?

„Generația Boomerang” este un termen utilizat pentru tinerii mileniali și zoomeri care au absolvit liceul și facultatea la începutul secolului 21 și care ajung să locuiască în continuare cu părinții. Majoritatea rămân șomeri fiindcă își aleg un anume profil teoretic (drept, medicină, litere), dar nu reușesc să-și găsească un loc de muncă în domeniu, fie pentru că nu sunt suficiente locuri de muncă, fie pentru că nu corespund cerințelor.

ULTIMA ORĂ Cetățenii din New York au ieșit în stradă pentru a spune nu războiului Statelor Unite împotriva Venezuelei

18:17

ECONOMIE Românii sunt revoltați de prețurile la ouă din supermarket: „Ce e în neregulă cu țara asta?”

18:15

După ce au studiat la un liceu timp de 4 ani, fie timp de 3-5 ani la universitate, se întorc ca un „boomerang” acasă, să locuiască cu părinți. Alții își găsesc de muncă, însă cu venituri mult prea modeste pentru a-și permite să trăiască independent. Ei își motivează decizia din cauza chiriilor crescute, fie din cauza scumpirii locuințelor. Mulți alții sunt singuri pentru că nu reușesc să-și caute parteneri de viață.

Sondajul Eurostat din 2024 arată că tinerii europeni pleacă de acasă, în medie, de la 26 de ani. În România, majoritatea pleacă din casa părintească abia de la 28 ani, în timp ce în Finlanda, tinerii își iau viața în propriile mâini încă de la 21 ani. Cel mai greu de urnit sunt spaniolii și grecii.

Educația precară și școala românească de stat ar fi principalele cauze

Mulți tineri șomeri nu știu să facă aproape nimic și nu corespund cerințelor actuale de pe piața muncii, neavând parte de o educație adecvată în școlile de stat românești. Școala românească nu prea i-a pregătit pe tineri pentru a lucra într-un mediu de lucru competitiv, nici pentru domeniile tehnice.  Și în ciuda neajunsurilor, sunt totuși tineri care se străduiesc, sperând la o viață mai bună, prin a munci în afară sau lucrând la negru, fie lucrează ca nomazi digitali.

„O parte dintre aceşti tineri se duc afară sau muncesc la negru. Adică cu plăţi informale sau sunt nomazi digitali”, explică expertul Radu Cristian Proca, de la Airo Recrutare.

Pretențiile angajatorilor cresc de la an la an pe măsură ce ia amploare automatizarea digitală.  În foarte multe anunțuri de angajare este solicitată EXPERIENȚA sau o vechime în muncă de circa 2-3 ani. Iar experiența nu se acumulează stând acasă, pe banii părinților.  Când vine vorba de locuri de muncă în producție, construcții, livrare comenzi și în salubritate, pentru că tinerii români tind să aibă pretenții la salarii mari, mai multe zile libere și bonusuri, angajatorii preferă forța de muncă ieftină din Asia.

„Poate şi lipsa de pregătire, starea deplorabilă a sistemului de educaţie. Mulţi tineri nu vor să îşi termine studiile, considerând că şcoala nu este importantă”, a mai spus acesta, pentru Fanatik.

De asemenea, mulți tineri ajung șomeri după ce termină o facultate fiindcă iau decizii proaste în alegerea profilului, fie o fac pentru că se lasă îndrumați de părinți.

„Cauzele sunt corelate, vă daţi seama. Dacă lipsa de educaţie este accentuată, aceşti tineri iau decizii proaste şi nu se gândesc cum o să arate viaţa lor la pensie. Sau alţii pleacă afară să-şi facă studiile afară şi rămân acolo”, a conchis Radu Cristian Proca.

Alte cauze: comunismul și pandemia

În România, fenomenul „generației boomerang” ar fi fost cauzat și de comunism. În perioada comunistă, dar și la puțin timp după revoluție, mulți români din generația decrețeilor au obținut apartamente la costuri reduse cu ajutorul statului. Ulterior, locuințele s-au scumpit enorm.  Tinerii profită de avantajul de a locui cu părinții (mulți o fac chiar gratuit, alții cotizează la plata utilităților) în locuințele achiziționate din perioada comunistă, fără a se mai îndatora la bănci pentru a-și cumpăra apartamente proprii.

O altă cauză pentru gradul de neangajare în rândul tinerilor este legat şi de pandemia de COVID-19. În 2019 s-a constatat o micşorare a procentelor. Însă, după debutul pandemiei, la începutul lui 2020, a început să crească ponderea tinerilor adulți neangajați sau care nu urmau niciun program educațional sau de formare profesională.

Sursa Foto: Envato / Shutterstock

Autorul recomandă: Generația Z, care reprezintă 30% din forța de muncă a lumii până în 2030, pune fericirea mai presus de carieră și bani. Expert resurse umane: “De cele mai multe ori îi criticăm pentru că nu îi înțelegem”