Isărescu demolează isteria creșterii cursului valutar din cauza demiterii lui Bolojan. „Nu am vândut valută, am cumpărat. Cursul s-ar fi făcut 4,4 lei”
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isrăescu, a demolat, marți, acuzațiile de manipulare a cursului valutar din cauza demiterii premierului Ilie Bolojan. Oficialul BNR a explicat că evoluția rezervelor internaționale arată exact contrariul: Banca Centrală a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o.
„Am intervenit pe piață, dar am intervenit în principat cumpărând valută și evitând ca leul să se aprecieze”
Mugur Isărescu a spus că dacă BNR ar fi vândut masiv valută pentru a menține cursul jos, rezervele internaționale nu ar fi crescut, ci s-ar fi diminuat. Or, s-a întâmplat exact contrariul, a subliniat guvernatorul Băncii Naționale, marți, la prezentarea Raportului privind inflația.
„Trebuie să vindem cantități mari de valută ca să fie ținut cursul jos artificial și atunci cum ar fi crescut rezervele internaționale?” a întrebat retoric Isărescu.
Guvernatorul a explicat că banca centrală a preluat sume mari în valută de la Ministerul Finanțelor, provenite din fonduri europene sau împrumuturi externe, pentru a evita șocuri pe o piața valutară considerată „subțire”.
„BNR a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o – în special de la Ministerul de Finanțe, evitând astfel variații bruște ale cursului atunci când statul avea nevoie să convertească miliarde de euro din fonduri europene sau împrumuturi externe. În ultimii 5 ani, rezervele au crescut cu 40 de miliarde de euro”. Dacă s-ar fi dus toți acești 40 de miliarde în piața valutară, cursul s-ar fi făcut 4,4 lei/euro”, a adăugat guvernatorul BNR.
Cum funcționează mecanismul abordat de BNR
Mecanismul explicat de guvernatorul Băncii Centrale funcționează astfel: Ministerul de Finanțe primește regulat sume mari în euro din fonduri europene sau din împrumuturi externe, pe care trebuie să le convertească în lei pentru cheltuieli interne. Dacă ar face asta direct pe piață, ar putea arunca într-o singură zi un miliard sau două miliarde de euro, ceea ce ar însemna o apreciere bruscă și perturbatoare a leului. BNR preia aceste sume, creând lichiditate în lei, pe care o sterilizează ulterior prin facilitatea de depozit.
„Am intervenit pe piaţă, dar am intervenit în principal cumpărând valută şi pentru a evita aprecierea leului. Grosul cumpărărilor le-am făcut nu direct din piaţă, ci de la Ministerul de Finanţe. Cu alte cuvinte, Ministerul de Finanţe, în loc să vândă încasările valutare din fonduri europene sau din împrumuturi externe direct în piaţă, cu variaţii foarte mari asupra cursului de schimb, , le-a vândut Băncii Naţionale”.
Intervențille BNR au fost „mult, mult, mult mai mici” decât în 2025
De asemenea, guvernatorul a precizat și că intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici” decât cele din aprilie–mai 2025, atunci când presiunile pe curs au fost mult mai puternice. Potrivit lui Isărescu, cursul leu-euro pare să fi ajuns la un nivel de echilibru, iar nivelul rezervelor permite băncii centrale să lase o flexibilitate mai mare a monedei.
Totuși, flexibilitatea depinde de doi factori, continuarea corecției fiscale și stabilitatea politică, pe care BNR nu îi controlează direct, a avertizat Isărescu. În plus, guvernatorul a mai spus că inclusiv declarațiile publice pot influenţa pieţele financiare.
„Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori. Stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern, și continuarea corecției fiscale”, a spus guvernatorul.
RECOMANDAREA AUTORULUI: