• Publicat:
  • Actualizat:
Financiar

Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene: SITUAȚIA ESTE GRAVĂ. Există riscul fragmentării UE. CUM se ceartă GERMANIA și SUA pe tema salvării ZONEI EURO

Discuțiile dintre Germania și SUA, care au avut loc marți seară, au luat o turnură neașteptată în momentul în care ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schauble, a declarat că majorarea fondului de salvare al UE, de la 440 la 2.000 de miliarde de euro ar fi „o prostie"

Discuțiile dintre Germania și SUA, care au avut loc marți seară, au luat o turnură neașteptată în momentul în care ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schauble, a declarat că majorarea fondului de salvare al UE, de la 440 la 2.000 de miliarde de euro ar fi „o prostie”, scrie The Telegraph.

Oficialul german nu s-a oprit însă aici. Planul de majorare a disponibilităților Facilității Europene de Stabilitate Financiară (EFSF) este susținut cu tărie de către SUA, pe care Schauble o îndeamnă să se uite mai întâi în propria curte și să își rezolve problemele și abia apoi să dea sfaturi altora despre cum se salvează economia.

Schauble: Mărirea arsenalului EFSF, de la 440 la 2.000 de miliarde de euro, nu are nicio logică

„Nu înțeleg cum cineva din cadrul Comisiei Europene ar putea avea o idee atât de proastă. Rezultatul (majorării disponibilităților financiare ale EFSF, n.r.) ar fi punerea în pericol a rating-urilor suverane AAA (cele mai bune, care reflectă o solvabilitate maximă, n.r.). Nu are nicio logică”, a declarat oficialul german.

În ceea ce privește presiunile exercitate de Statele Unite asupra UE în favoarea acestui plan, Schauble spune că „este întotdeauna mult mai ușor să dai sfaturi altora decât să iei decizii pentru tine. Sunt cât se poate de pregătit să-i dau și eu sfaturi conducerii SUA”.

Comentariile ministrului de Finanțe de la Berlin sunt de natură să irite cabinetul de la Casa Albă, secretarul general al Trezoreriei SUA, Tim Geithner, fiind unul dintre principalii susținători ai majorării arsenalului EFSF, astfel încât să fie posibilă „tragerea la mal” a Italiei și a Spaniei, dacă va fi cazul, notează sursa citată.

Președintele CE: Din cauza unor atitudini populiste s-au pus în pericol valori precum euro și libertatea de circulație

Într-un discurs ținut astăzi dimineață în fața Parlamentului European, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a subliniat că actuala criză a datoriilor suverane este, de fapt, „o criză a încrederii reciproce”, conform Mediafax.

Barroso a recunoscut că actuala situație este gravă și a ținut, de asemenea, să sublinieze că „unii spun că avem nevoie de disciplină, alții că e nevoie de solidaritate. Avem nevoie și de disciplină și de solidaritate. Avem nevoie de un țel mai înalt, de o soluție globală”. Înaltul oficial UE a atras atenția și asupra tendințelor populiste din UE, care pune la grea încercare valori precum moneda unică a Uniunii și libertatea de circulație. El a recunoscut, de asemenea, că „am ajuns la un moment de răscruce și riscăm o fragmentare”.

Șapte din cele 17 state ale zonei euro vor ca băncile să își asume pierderi și mai mari ale expunerilor pe Grecia

În presa de peste ocean se vorbește însă despre o altă problemă, respectiv despre neînțelegerile interne din UE privind noul plan se salvarea a Greciei, în valoare de 109 miliarde de euro. Șapte din cele 17 state membre al zonei euro vor ca băncile să își asume pierderi mai mari față de Grecia, respectiv să „ierte” statul elen de răscumpărarea anumitor titluri de stat emise până acum, scrie Financial Times.

Disputa a apărut pe fondul îngrijorărilor că nevoia de finanțare a Greciei este mult mai mare decât s-a estimat acum două luni. Liderii grupului de șase state sunt Germania și Olanda, opoziția fiind condusă de către Franța și de către Banca Centrală Europeană (BCE), care este condusă de către un francez, Jean-Claude Trichet. Mandatul acestuia va fi însă preluat la începutul lunii noiembrie de către Mario Draghi, actualul guvernator al băncii centrale a Italiei.

În iulie statele din zona euro au făcut un pact cu sistemul bancar european prin care s-au angajat să tempereze presiunea financiară atât timp cât băncile continuă să împrumute Grecia, prin cumpărarea de titluri de stat. Acordul pare a fi acum în pericol, scrie surse citată.

Premierul elen, în vizită la Berlin: Germania trebuie să recunoască efortul nostru „supra-uman”

În ceea ce privește evoluția restructurării statului elen, premierul grec George Papandreou, aflat recent într-o vizită la Berlin, a cerut Germaniei să recunoască „efortul supra-uman” depus de statul pe care îl conduce pentru a impune măsuri de austeritate în mijlocul unei recesiuni din ce în ce mai puternice. „Garantez că Grecia se va ridica la nivelul angajamentelor ei”, a declarat premierul elen.

Datorită ritmului lent de implementare a măsurilor de austeritate sau a rezultatelor sub așteptări ale acestora, noile estimări indică faptul că necesarul de finanțare al Greciei pe următorii trei ani depășește sensibil suma de 172 de miliarde de euro prognozată în această vară.

Pentru a asigura însă acest necesar de finanțare băncile, într-un fel sau altul, trebuie să își asume pierderi, respectiv să accepte că Grecia nu își va plăti o parte dintre datorii.

În ciuda discuțiilor în contradictoriu și a presiunilor pe care le exercită, Germania este de așteptat să sprijine acordarea viitoarei tranșe, de 8 miliarde de euro, din planul de salvare a Greciei. Rămâne însă de văzut dacă Berlinul va obține sau nu din partea băncilor acceptarea unui „haircut”, respectiv renunțarea la încasarea anumitor datorii de către Grecia, notează publicația citată.

În iulie acordul dintre liderii UE și sistemul bancar a constat în faptul că băncile au fost de acord să schimbe titluri de stat grecești în valoare de 135 de miliarde de euro, cu maturități de până în 2020, pe obligațiuni emise de către UE, care nu vor fi răscumpărate decât peste câteva zeci de ani. Deținătorii de titluri de stat grecești au trebuit astfel să își asume o pierdere de circa 21% din valoarea totală a datoriei pe care Atena ar fi trebuit să o răscumpere de la ei. Mulți oficiali germani au declarat însă în acel moment că situația a fost de așa natură încât au fost forțați să accepte această propunere, care a fost prea bună pentru bănci.

Inchide