Președintele Băncii Vaticanului a demisionat

Publicat: 25 05. 2012, 12:58
Actualizat: 06 03. 2013, 01:02

Președintele Institutului pentru lucrări religioase (IOR), cunoscută ca Banca Vaticanului, Ettore Gotti Tedeschi, și-a prezentat demisia, a anunțat joi seara Vaticanul într-un comunicat citat de AFP, scrie Agerpres.

Consiliul de administrație al băncii ”a adoptat în unanimitate un vot de neîncredere în președinte” căruia i s-a solicitat să-și depună mandatul, se precizează în comunicat.

În pofida eforturilor sale de creștere a transparenței, IOR a fost criticată în ultima vreme de media italiene.

Vinerea trecută, presa italiană a dezvăluit noi documente confidențiale ale Sfântului Scaun, la trei săptămâni după ce Papa Benedict al XVI-lea a înființat o comisie de anchetă pentru a face lumină în legătură cu originea scurgerii repetate de documente ale Vaticanului

La finele lui aprilie, Papa Benedict al XVI-lea l-a numit pe cardinalul spaniol Julián Herranz, fost președinte al Consiliului Pontifical pentru Texte Legislative, în fruntea comisiei care va investiga modul în care presa italiană a intrat în posesia unor informații secrete ale Vaticanului.

Astfel, recent, postul de televiziune La Sette a publicat scrisori trimise Papei Benedict al XVI-lea de actualul nunțiu (ambasador) în SUA și fost secretar general al Guvernoratului Cetății Vaticanului, Carlo Vigano, în care denunță ”corupția, lentoarea și proasta gestiune” din administrația Sfântului Scaun. Într-una dintre aceste scrisori se vorbește și despre faptul că membrii ”Comitetului de Finanțe și Gestiune”, care gestionează fondurile bănești ale Vaticanului, ”sunt preocupați mai mult de interesele lor decât de cele ale noastre”, iar în luna decembrie 2009 aceștia au irosit 2,5 milioane de dolari într-o operațiune financiară.

În urma acestor dezvăluiri, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Federico Lombardi, a vorbit despre existența unui fel de Wikileaks prin care s-ar încerca discreditarea Bisericii, centrul de presă al Sfântului Scaun publicând și lungi comunicate, prin care a încercat să respingă ideea unor lupte interne pentru putere sau a unor comploturi, așa cum sugerează presa italiană.