Standard & Poor’s explică de ce a reușit România să rămână la BBB-. Alexandru Nazare: „Este un rezultat important, dar nu este suficient”

România își păstrează, pentru moment, statutul de țară recomandată investițiilor, după ce agenția de rating Standard & Poor’s a decis să mențină calificativul suveran al țării la nivelul „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, însă păstrează perspectiva negativă, ceea ce înseamnă că riscul retrogradării nu a dispărut.

UPDATE  | Nazare: Cumpăna nu a trecut complet

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis vineri seară, într-un mesaj pe Facebook, după anunțul S&P, că esențiale sunt acum seriozitatea și angajamentul că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară.

„România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație?

La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și, acum, S&P.

Este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului.

Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice.

Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile.

Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar.

Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună.

Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase.

Depinde doar de noi şi de ambițiile noastre”, a transmis Alexandru Nazare pe Facebook, după anunțul S&P.

Știrea inițială

Decizia vine într-un moment în care România încearcă să demonstreze că măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimii ani pot fi continuate și în 2027 și 2028. S&P consideră că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, însă avertizează că perioada următoare va fi esențială pentru formarea unui guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil.

Agenția americană de rating vede în continuare riscuri importante precum: nivelul ridicat al deficitului structural de cont curent, necesarul mare de finanțare externă, creșterea costurilor de împrumut și incertitudinea politică. În scenariul negativ, prelungirea crizei politice și lipsa unor măsuri fiscale credibile ar putea afecta încrederea investitorilor și ar putea pune presiune suplimentară asupra costurilor de finanțare ale țării noastre.

România rămâne la „BBB-”, dar perspectiva negativă nu dispare

Ratingul „BBB-” menține România în categoria țărilor recomandate investițiilor însă este și ultimul nivel înainte de intrarea în categoria „junk”, astfel că orice nouă deteriorare semnificativă a finanțelor publice sau a condițiilor externe poate deveni relevantă pentru calificativ. S&P a decis să nu retrogradeze România, apreciind progresele făcute în consolidarea fiscală în 2025 și 2026.

Agenția estimează că deficitul bugetar va coborî la 6,25% din PIB în 2026, cu aproape 1,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent. Menținerea ratingului este legată și de faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas, potrivit S&P, în grafic pentru 2026.

Ce a convins S&P să mențină ratingul României

Unul dintre principalele argumente care au cântărit în decizia S&P este ritmul consolidării fiscale. Agenția apreciază rezultatele obținute în 2025 și pe parcursul anului 2026 și estimează o reducere a deficitului bugetar la 6,25% din PIB în acest an. De asemenea, disciplina privind cheltuielile publice și menținerea unui nivel solid al veniturilor bugetare au contribuit la această evoluție.

Un alt element important îl reprezintă fondurile europene. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, rata de absorbție a fondurilor din PNRR a depășit 90% în cazul granturilor și 95% în cazul împrumuturilor. S&P consideră că fondurile europene au continuat să susțină investițiile publice, iar nivelul ridicat al investițiilor reprezintă unul dintre principalele elemente care sprijină activitatea economică în 2026.

Cu alte cuvinte, România a reușit să evite o nouă deteriorare a ratingului printr-o combinație între reducerea deficitului, menținerea disciplinei bugetare și absorbția fondurilor europene. Problema este că aceste rezultate trebuie continuate.

Alexandru Nazare: „Este un rezultat important, dar nu este suficient”

Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a salutat decizia agenției, dar a subliniat că menținerea ratingului nu înseamnă că România și-a rezolvat problemele fiscale. Potrivit acestuia, respectarea angajamentelor fiscale și absorbția susținută a fondurilor europene au cântărit decisiv în evaluarea S&P, dar subliniază că următoarele obiective sunt încadrarea în țintele de deficit și construcția unui buget credibil pentru anul următor.

„Odată cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluări început în vară și reușim să păstrăm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. Este un rezultat important, dar nu este suficient. Următoarele obiective sunt încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027.

De acestea vor depinde în mare măsură evaluările din primul trimestru al anului viitor. Dacă păstrăm disciplina în execuția bugetară din 2027 și rămânem prudenți în perspectiva lui 2028, putem crea condițiile pentru revenirea perspectivei de rating la stabilă”, a transmis Alexandru Nazare.

S&P pune lupa pe anii 2027 și 2028

Marea provocare pentru România nu este, în opinia agenției de rating, doar închiderea anului 2026, ci capacitatea viitorului guvern de a continua consolidarea fiscală. S&P consideră că perioada imediat următoare va fi esențială pentru formarea unui guvern susținut de o majoritate parlamentară și pentru adoptarea unui cadru bugetar credibil pentru 2027 și 2028.

În scenariul de bază al agenției, România va reuși să formeze un guvern care să adopte un asemenea cadru. În același timp, S&P avertizează că prelungirea blocajului politic sau apariția unor compromisuri politice adoptate în ultimul moment ar putea pune în pericol reducerea deficitelor gemene ale României până în 2029.

Ce ar putea readuce perspectiva la stabilă

S&P indică și scenariul în care perspectiva negativă ar putea fi revizuită. Perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă deficitele fiscale și externe ale României s-ar reduce, iar deteriorarea bilanțurilor guvernamentale și externe ar fi oprită.

Un asemenea scenariu ar necesita, potrivit agenției, un plan de politici publice credibil pe termen mediu, eventual susținut de un consens politic larg, precum și o relansare a creșterii economice. Practic, România trebuie să demonstreze că poate continua reducerea deficitului fără să compromită perspectivele de creștere economică.

S&P avertizează și asupra unui scenariu de retrogradare

Menținerea ratingului nu înseamnă că riscul unei retrogradări a fost eliminat. S&P spune că ar putea revizui în scădere ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului va îngreuna reducerea deficitului în 2027 și 2028.

Un alt risc este apariția unor presiuni externe mai puternice. Agenția indică, printre altele, posibilitatea ca perturbările de pe piața energiei să afecteze așteptările privind inflația pe termen mediu.