Dan Suciu, reacție după ce euro a sărit la un nivel record înaintea verdictului S&P: „Este o încercare dificilă”

Banca națională a României a avertizat astăzi, 01 octombrie, că rezervele valutare la finalul lunii septembrie au scăzut cu 4,8 miliarde de euro și euro a sărit de 5,34 de lei pe piața interbancară, fix cu o zi înainte ca agenția S&P să anunțe verdictul cu privire la ratingul de țară. Purtătorul de cuvând al Băncii Naționale a României, Dan Suciu, a spus la Digi24, că traversăm o perioadă complicată, iar BNR încearcă să găsească un echilibru între variația cursului de schimb și evoluția dobânzilor. 

Dan Suciu: „Este o încercare, însă într-adevăr dificilă, pentru că ceea ce încearcă banca acum” 

Euro a început să crească în jurul orei 14:45 și a ajuns la un maxim istoric de 5,3459 lei pe piața interbancară. Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Dan Suciu, a spus că este o încercare dificilă, iar banca încearcă să găsească acum un echilibru între variația cursului și dobânzilor. 

ANALIZĂ Europa schimbă harta gazelor, dar statul condamnă românii la sărăcie. Cum este irosită uriașă șansă Neptun Deep. Expert: România se ocupă de găinării

06:00

EXCLUSIV Bătaie ca în filme între frații Costel și Emil Caran. Este război la vârful lumii interlope

05:00

„Este o încercare, însă într-adevăr dificilă, pentru că ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit”, a spus Dan Suciu la Digi24. 

„E important să găsim echilibrul”

Purtătorul de cuvânt al BNR a explicat că este important ca acest echilibru să fie găsit, deoarece deciziile Băncii Naționale influențează lichiditatea din piață. Potrivit acestuia, variațiile de lichiditate pot crea dificultăți în finanțarea economiei și chiar în finanțarea bugetului. El a precizat că România se află într-o astfel de perioadă, pe care autoritățile încearcă să o gestioneze. 

„Este important să-l găsim pentru că, în același timp, deciziile pe care le ia Banca Națională determină anumite evoluții, variații ale lichidității din piață și, atunci, se pot crea anumite dificultăți în ceea ce înseamnă finanțarea economiei, dar chiar și a bugetului. Suntem într-o asemenea perioadă pe care încercăm să o gestionăm”, a menționat purtătorul de cuvânt al BNR. 

Întrebat dacă o parte din rezerve a fost utilizată pentru susținerea cursului de schimb, Dan Suciu a spus că cifrele sunt elocvente, inclusiv în ceea ce privește evoluția rezervelor valutare. El a precizat că o parte din rezervele valutare a fost utilizată pentru plata unor datorii semnificative și că luna respectivă nu a fost una liniștită din acest punct de vedere. 

„Știți că nu comentăm, dar cifrele sunt destul de elocvente din toate punctele de vedere. Au fost și rezerve valutare utilizate pentru plata unor datorii semnificative de data aceasta. Deci nu a fost deloc o lună liniștită din toate punctele de vedere”, a spus Dan Suciu. 

Suciu spune că termenul „explozie” nu e potrivit pentru perioada aceasta 

Suciu a explicat că termenul „explozie” nu este potrivit pentru a descrie evoluțiile din această perioadă. Purtătorul de cuvânt al BNR a precizat că menținerea unor variații rezonabile ale cursului valutar și ale dobânzilor, într-un context marcat de tensiuni și neclarități, presupune, în bună parte, creșteri atât ale cursului, cât și ale dobânzilor. 

„Cred că v-am și răspuns. De altfel, cuvântul «explozie» nu este potrivit, dar păstrarea variațiilor rezonabile în ceea ce privește cursul și dobânzile în această perioadă, în care sunt o serie întreagă de tensiuni și o mulțime de neclarități, înseamnă, în bună parte, creștere atât pentru ceea ce înseamnă cursul, cât și dobânda”, a spus Dan Suciu. 

Suciu spune că termenul potrivit pentru această perioadă este „volatilitate mai mare” 

Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că este important ca aceste variații să fie gestionate într-un mod rezonabil, într-o perioadă în care situația socială și politică rămâne dificilă și are implicații asupra economiei. 

În ceea ce privește evoluția cursului valutar, purtătorul de cuvânt al BNR a spus că este dificil de anticipat direcția acestuia. El a vorbit despre flexibilitate și variabilitate și a precizat că, în acest moment, nu se poate spune că există o tendință clar ascendentă. Dan Suciu a sugerat că termenul potrivit pentru perioada actuală este „volatilitate mai mare”. 

„Important este ca aceste variații să fie gestionate relativ rezonabil în această perioadă în care nu vedem neapărat o rezolvare simplă a situației sociale, politice și cu implicații economice. Așa este perioada prin care trecem acum. (…) Greu de spus. Flexibilitate, variabilitate, cred că acestea sunt cuvintele. În acest moment încă nu putem spune că avem un curs neapărat ascendent și aceasta este tendința. Cred că cuvântul potrivit este volatilitate mai mare”, a menționat Dan Suciu. 

Dan Suciu: Avem argumente pentru o evaluare pozitivă 

Dan Suciu a declarat că nu are detalii despre decizia care urmează să fie luată, însă consideră că există argumente pentru o evaluare pozitivă. Purtătorul de cuvânt al BNR a menționat scăderea inflației și reducerea deficitului bugetar drept factori importanți care pot cântări în luarea deciziei. Suciu a precizat că speră să fie o decizie pozitivă, dar că nu poate oferi informații suplimentare în acest moment. 

„N-am detalii, însă sigur avem argumente pentru o evaluare pozitivă. Avem o scădere a inflației, avem o scădere a deficitului bugetar. Acestea sunt argumente importante care cântăresc în luarea deciziei. Sperăm într-o decizie pozitivă, dar nu am detalii în acest sens pe care pot să vi le dau”, a spus Dan Suciu. 

În conturile BNR au intrat 3,3 mld. de euro și au ieșit 8,1 mld. euro luna trecută 

România avea, la 30 septembrie 2026, rezerve valutare de aproximativ 60 de miliarde de euro, potrivit Băncii Naționale a României. Suma este mai mică decât cea de la sfârșitul lunii august, când rezervele ajungeau la aproape 65 de miliarde de euro. 

Scăderea vine după ce, în septembrie, în conturile BNR au intrat aproximativ 3,3 miliarde de euro, în timp ce au ieșit peste 8,1 miliarde de euro. O parte importantă din banii care au ieșit din rezerve a fost folosită pentru plata ratelor și dobânzilor aferente datoriei publice în valută. Pentru aceste plăți, statul a cheltuit aproximativ 2,68 miliarde de euro.