Turismul României în 2026 rămâne un paradox: țară frumoasă, dar fără infrastructură și turiști. Care sunt previziunile internaționale

România rămâne o țară frumoasă, dar fără infrastructură și turiști. Dacă anul trecut am stabilit un record negativ prin faptul că am fost singura țară din Europa care a atras mai puțini turiști internaționali decât în perioada comunistă, în 2026 previziunile pentru turismul românesc se învârt în jurul ideii de sustenabilitate, experiențe autentice, turism de nișă, dar și de recunoaștere internațională. Totuși, preocupările decidenților noștri, lipsa de coerență a politicilor publice din ultimii ani și bugetul național de promovare extrem de redus fac ca România să rămână o iluzie frumoasă a ceea ce ar fi putut să reprezinte un adevărat motor economic.

Presa internațională și rapoartele de specialitate poziționează România ca o destinație emergentă în 2026. Traseul Via Transilvanica a fost inclus în prestigioasa publicație britanică The Sunday Times în lista „Best New Trips for 2026” și a fost recomandată publicului internațional pentru peisajele rurale conservate și experiența culturală.

De asemenea, publicații precum Travel And Tour World descriu țara noastră drept o „bijuterie a turismului de natură”, iar revista de lux AFAR a inclus Bucureștiul printre cele mai bune locuri de vizitat în 2026 datorită gastronomiei și deschiderii hotelului Corinthia Bucharest.  

Care sunt destinațiile românești recomandate de presa internațională

Islanda ar putea avea parte de concurență serioasă în acest an când vine vorba de ecoturism. Deși a fost pentru mult timp o alegere de top pentru turiștii pasionați de aventură și peisajele care taie respirația, presa internațională crede că Islanda ar putea rămâne în umbra României deoarece tot mai mulți turiști aleg țara noastră ca destinație favorită, în special, datorită regiunilor Harghita și Munții Carpați.

România a făcut ușoare progrese în privința infrastructurii turismului ecologic și a mizat pe explorarea acestor destinații pe jos, cu bicicleta sau călare. Harghita devine una din locațiile preferate de turiști pentru peisajele neatinse și munții vulcanici activi care, spre deosebire de Islanda unde au devenit deja asaltați de turiști, rămân în mare parte nedescoperiți pentru turismul de masă. Apele termale bogate în minerale, lacurile și izvoarele geotermale cresc atractivitatea României.

Munții României oferă în schimb un cadru ideal atât pentru ecoturism, cât și pentru turiștii care-și doresc să respire aer curat sau să facă drumeții pe traseele provocatoare. Munții Carpați sau Făgăraș sunt mai puțin explorați decât Alpii și nu oferă doar priveliști uimitoare, ci și floră și faună unice, neatinse de un număr atât de mare de vizitatori.

Pe lângă activitățile de explorare, aventurierii și fotografii sunt atrași de traseul Transfăgărășan, considerat unul dintre cele mai frumoase din lume. De asemenea, Delta Dunării rămâne una dintre cele mai mari și biodiverse zone din Europa care le oferă turiștilor posibilitatea de a explora fauna sălbatică în timp ce navighează.

Tendințele globale schimbă comportamentul de consum al turiștilor

Conform datelor colectate de BBC Travel de la cele mai importante grupuri hoteliere din lume, agenții de turism și specialiști în domeniu, 2026 va fi dominat de tendințe precum turismul „slow”, reconectarea cu natura și experiențele personalizate. În acest sens, România are un avantaj competitiv datorită naturii bogate, zonelor extinse cu natură sălbatică, satele tradiționale și proiectele de rewilding care răspund nevoii turiștilor de a se deconecta de la tehnologie prin liniște. Deși vor să se deconecteze de la ea, tehnologia va avea totuși un rol esențial în 2026 pentru că inteligența artificială va deveni un fel de „copilot invizibil” pentru turiști și le va ușura munca atunci când își vor planifica călătoriile. În paralel, specialiștii au observat o creștere a interesului pentru segmentul premium și, până la sfârșitul anului, piața hotelieră din România ar urma să aibă un plus de 2.000 de camere luxoase pentru turiști prin brandurile Marriott, Hilton și Accor.

Taxele turistice cresc în orașele mari, inclusiv în București

Turiștii din întreaga lume vor fi afectați de măsurile guvernelor care vor să limiteze supraturismul prin introducerea sau creșterea taxelor turistice. În cazul României, Consiliul General al Municipiului București a votat introducerea unei taxe turistice în valoare de 2 euro pe noapte în Capitală. Deși taxa ar urma să fie folosită parțial pentru promovarea orașului aceasta a stârnit revoltă în rândul reprezentanților din industria HoReCa, în special cei din unitățile mici de cazare care se tem că ar putea pierde clienți. De asemenea, taxa turistică nu va fi impusă doar în București, ci și în alte orașe turistice precum Brașov sau Cluj.

Totuși, România nu va avea cea mai mare taxă turistică în 2026. În Edinburgh taxa pentru vizitatori va reprezenta 5% din totalul costurilor cu cazarea, în timp ce în Los Angeles taxa turistică va reprezenta 15,5% din prețul cazării. În Thailanda și Kyoto vor fi implementate de asemenea de la mijlocul lui 2026 taxe turistice. În Thailanda va fi implementată o taxă de 8 euro pentru turiștii care călătoresc cu avionul și de 4 euro pentru cei care vin în țară cu vaporul. În Kyoto, hotelurile de lux ar urma să le ceară turiștilor aproximativ 60 euro pe noapte, în timp ce cazările mai mici vor cere aproximativ 1,3 euro pe noapte. Surpriza însă vine tot din Europa pentru că Amsterdam rămâne cea mai scumpă destinație europeană cu o taxă turistică de 15 euro pe noapte.

Cifrele oficiale contrazic optimismul presei internaționale 

În ciuda vizibilității mari din presa internațională, datele rămân o presiune grea pe umerii turismului românesc. Conform datelor publicate de INS, în primele nouă luni ale anului 2025 numărul turiștilor cazați în structurile de cazare din România a fost de aproximativ 10,95 de milioane, în scădere cu 1,8% față de aceeași perioadă din 2024. Cei mai mulți au fost turiștii români, 82,2%, în timp ce turiștii străini au reprezentat 17,8% din totalul sosirilor. De asemenea, totalul înnoptărilor a fost de aproximativ 23,875 milioane, în scădere cu 0,9% față de aceeași perioadă din 2024.

Pe lângă statistici, economiștii avertizează că România are nevoie de un buget anual de promovare pe piețele externe de cel puțin 30 de milioane de euro. În 2025, bugetul de promovare turistică al țării a fost de doar 2 milioane de euro pe an, adică cam cât investește Grecia pentru o singură campanie de promovare în online pentru un sezon. De asemenea, inflația și creșterea poverii fiscale a României rămân factori de risc pentru turismul românesc. Deși 2026 este văzut ca un an de consolidare, consumul turistic intern ar putea fi temperat și fără o strategie coerentă de atragere a turiștilor străini România riscă să rămână aceeași destinație care se lovește de paradoxul că e o țară extrem de frumoasă, dar prea puțin vizitată.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește
• Turismul românesc încheie un an pe minus. Salvarea operatorilor vine tot din Occident