Schimbările climatice, valurile de căldură excesivă și stresul termic. Cum ne protejăm atunci când temperaturile devin periculoase

Specialiștii avertizează că anumite categorii sunt deosebit de vulnerabile la stresul termic:

• persoane în vârstă (mai ales cele trecute de 65 de ani)
• copii sub doi ani
• femei însărcinate
• persoane cu afecțiuni cronice sau cu multiple comorbidități
• persoane cu tulburări psihice
• persoanele aflate sub anumite tratamente medicale sau cu tulburări legate de consumul de substanțe.

Din păcate, așa cum arată studiile cele mai avansate, pericolul nu apare doar la grupurile vulnerabile. Apare și la persoane tinere, în contexte specifice (de exemplu: muncă susținută în soare, exerciții intense în aer liber, marș de anduranță și altele).

„O categorie de risc semnificativă o reprezintă cei care lucrează în aer liber și pentru care există regulamente de protecție. Numai că regulamentele nu sunt suficient adaptate la condițiile recente”, notează dr. Valentin-Veron Toma și dr. Bogdan Antonescu pentru Infoclima.

Corpul uman începe să elimine căldura pe măsură ce temperatura internă urcă spre 37–37,5°C. Dincolo de acest prag, apare stresul termic. Nu este o boală în sine, ci un context favorabil pentru afecțiuni mai grave.

Pe măsură ce temperatura corpului continuă să crească, se instalează epuizarea termică. La peste 39°C apar semnele clare că o persoană are nevoie de ajutor imediat.

• vomă repetată
• amețeală
• confuzie bruscă
• dureri de cap puternice
• pierderea cunoștinței
• convulsii.

Deshidratarea face căldura de două ori mai periculoasă

Dacă observați aceste semne la o persoană din jur, mutați-o imediat la umbră. Dați-i jos hainele în exces, oferiți-i lichide relativ reci și răcoriți-i pielea cu un ventilator sau cu prosoape ude pe ceafă și la subraț.

• În caz de insolație, manifestată prin piele fierbinte și uscată, lipsa transpirației, confuzie sau comă, sunați imediat la 112.
• Continuați răcirea corpului până când temperatura scade sub 37,5°C.
• Dacă persoana nu respiră, începeți resuscitarea.
• Dacă respiră dar și-a pierdut cunoștința, întoarceți-o pe o parte pentru a-i menține căile respiratorii libere.

Important de reținut: deshidratarea face căldura de două ori mai periculoasă, motiv pentru care specialiștii recomandă ținerea unui termometru la îndemână în zilele toride.

Evitați, dacă puteți, expunerea prelungită la soare. Programul zilnic trebuie regândit pe timp de caniculă. Sportul se practică doar dimineața devreme sau seara. Munca fizică necesită pauze la fiecare 30 de minute, la răcoare. Cumpărăturile se fac după ora 18:00.

Staționarea în mașina parcată la soare trebuie evitată cu orice preț.

• Dacă aveți simptome care indică o creștere a temperaturii interne peste limita de siguranță (38°C), luați măsuri pentru a răci rapid corpul. Îndepărtați hainele în exces, umeziți hainele subțiri cu apă rece, faceți dușurile reci (în jur de 20°C), aplicați gheață sau prosoape ude pe ceafă și la subraț.

Înaintea unui efort fizic intens, consumul de gheață mărunțită poate ajuta la scăderea temperaturii corporale.

• Hidratarearămâne importantă. Beți un pahar de apă în fiecare oră, chiar și în absența senzației de sete.

În perioadele de activitate fizică, se recomandă să beți în medie un pahar de apă nu foarte rece (în jur de 20°C) la fiecare 15 minute. Persoanele de peste 65 de ani ar trebui să consume minimum 1,7 litri pe zi, în doze mici. De asemenea, în cazul în care transpirați abundent și prelungit, includeți și sodiu (băuturi pentru sportivi sau alimente sărate).

• Când ieșiți afară, îmbrăcăminteacontează foarte mult. Purtați haine largi, ușoare, în culori deschise, completate de pălărie și ochelari de soare.

Crema cu SPF 30-50 (UVA+UVB) este obligatorie, iar umbra trebuie căutată ori de câte ori este posibil.

• Ventilatoruleste foarte util pentru răcorirea camerelor și a oamenilor, dar doar până la 39°C (37°C pentru persoanele cu risc).

Pentru locuințe, cel mai eficient mod de a-l folosi este dimineața și seara, la fereastră. Îndreptarea lui către persoanele care au hainele sau pielea umezite produce o răcire care poate reprezenta un ajutor semnificativ în cazuri de supraîncălzire.

• Alimentațiatrebuie adaptată: alegeți fructe, legume și salate reci, bogate în apă, mese mici și dese în loc de mese copioase.

Din motive care țin, deopotrivă, de siguranța alimentelor și de metabolismul personal, în perioadele de caniculă e bine să evitați carnea, lactatele, nucile și leguminoasele. E important ca în aceste condiții să renunțați la alcool și băuturile cu mult zahăr, care pot exacerba simptome de supraîncălzire și accentua deshidratarea.