Un Fake News despre canicula care a lovit Europa, cu un semafor topit din Italia, face înconjurul rețelelor și a fost preluat inclusiv de presa din România. Semaforul există, dar nu a fost topit de căldură. Ce s-a întâmplat de fapt

Imaginea cu un semafor topit din Verona, Italia, a devenit, în aceste zile caniculare, imaginea-simbol a valului de căldură care a lovit Europa. Videoclipul prezent pe mai toate rețelele sociale a fost citat inclusiv de presa din România, inclusiv de o televiziune, dar și de presa internațională. Doar că, pe cât de impactantă este imaginea, pe atât este de falsă.

Vezi galeria foto
5 poze

Un semafor „topit” prezentat ca efect al căldurii

Unul dintre cele mai răspândite materiale arată un semafor aparent „topit” de căldură în Italia. Clipul a fost distribuit masiv pe rețelele sociale, fiind prezentat ca dovadă a efectelor extreme ale caniculei. Realitatea este însă diferită.

REACȚIE Deputata Nicoleta Pauliuc lansează acuzaţii grave la adresa lui Bolojan şi PNL. Susţine că partidul întreţine reţele de troli “mai agresive decât în toată perioada Georgescu”. Gândul a scris în repetate rânduri despre operaţiunea digitală “Susţin Ilie Bolojan”

18:38

VIDEO Imagini teribiliste din Drobeta Turnu Severin. Un șofer a condus o decapotabilă din picioare în timp ce mașina era în mers

18:37

Potrivit publicației locale Il Baco da Seta, incidentul real a avut loc pe 23 iunie, în zona Lugagnano, Verona, pe via 26 Aprile. Atunci, o mașină a luat foc chiar sub semafor. Flăcările au provocat deformarea structurii metalice, nu căldura atmosferică.

Cum s-a transformat un incident local într-un fake news global

În relatarea preluată ulterior de presa locală, inclusiv în TgVerona / Telenuovo, este confirmat același lanț al evenimentelor: incendiul a avut loc în jurul orei 18:45, au intervenit pompierii și poliția locală din Sona, iar semaforul a rămas vizibil afectat în urma focului, nu a temperaturilor din aer.

Clipul, care a depășit 1,6 milioane de vizualizări, a apărut ulterior și a fost distribuit în afara contextului, ajungând să fie prezentat eronat drept „efect al caniculei”.

Acest tip de conținut nu este o simplă confuzie. Este un exemplu de cum dezinformarea se propagă rapid în perioade de criză climatică.

Alte imagini, din 2023, mai arată niște semafoare topite, dar nu este clară originea. „Știrea”, însă, reapare vară de vară, dar în locuri diferite: Germania, SUA, India sau chiar Puerto Rico.  „Știrea” de anul acesta, de data aceasta fiind vorba de Italia și Germania, a fost preluată de mai multe site-uri și televiziuni din România, dar și internaționale.

Europa traversează un episod sever de caniculă, cu temperaturi care urcă frecvent spre 40 de grade Celsius în mai multe regiuni. În acest context tensionat, în care autoritățile sanitare trag semnale de alarmă, spațiul online s-a umplut de imagini și videoclipuri scoase din context, menite să șocheze, dar care distorsionează realitatea.

Franța: aproximativ 1.000 de decese în exces în perioadele de caniculă

Problema nu este doar imaginea falsă, ci efectul ei: diluarea gravității unui fenomen real.

Pentru că, dincolo de internet, valul de căldură are consecințe măsurabile. În Franța, autoritățile sanitare au raportat aproximativ 1.000 de decese în exces în perioadele de cod roșu de caniculă, potrivit datelor comunicate de Ministerul Sănătății din Franța. Este vorba despre decese înregistrate peste media obișnuită, asociate perioadelor de temperaturi extreme.

În același context, au fost raportate și cel puțin 40 de decese prin înec, în special în zilele caniculare, când mulți oameni au încercat să se răcorească în ape neamenajate sau nesupravegheate. În jur de 85% dintre decesele asociate caniculei au vizat persoane peste 65 de ani, categorie vulnerabilă la stresul termic.

Italia: decese asociate expunerii directe la căldură

În Italia, autoritățile au raportat cel puțin cinci decese directe cauzate de expunerea la temperaturi extreme, în regiuni precum Napoli și zone din nord, inclusiv Lombardia, în localități precum Lodi și Piacenza.

Datele arată un fenomen serios de sănătate publică asociat valurilor de căldură. În acest context, apar și materiale distribuite online fără legătură cu realitatea.

Problema principală a acestor informații false este că pot crea confuzie în spațiul public și pot amesteca situații reale cu imagini scoase din context. În perioade de caniculă, astfel de FAKE NEWS duc în derizoriu un real pericol și poate face ca oamenii să nu mai ia în serios avertismentele autorităților.