Meta, compania care deține Facebook și Instagram, este ținta unor noi acuzații. Autoritățile de reglementare din UE acuză compania că nu a analizat în mod adecvat riscurile „designului său care creează dependență” asupra sănătății fizice și mentale a utilizatorilor. Comisia Europeană a publicat – vineri, 10 iulie 2026 – un raport din care reiese că Meta încalcă Actul legislativ privind serviciile digitale.
Reprezentanții Comisiei Europene au pus accent pe funcții precum redarea automată a videoclipurilor (autoplay) și derularea infinită, notează The Guardian.
Totodată ar fi fost ignorate și informațiile despre modul în care funcții precum „reels” și „stories” ar putea duce la „utilizarea excesivă sau chiar compulsivă a serviciilor sale”.
Potrivit Comisiei Europene, designul adictiv al Facebook și Instagram reprezintă o încălcare a Legii privind serviciile digitale a UE.
Legea își propune să protejeze utilizatorii de o gamă largă de daune pe internet, inclusiv escrocheriile legate de cumpărături, dezinformarea și conținutul ilegal.
În luna mai a anului 2024 a fost declanșată o anchetă amplă referitoare la Meta.
Oficialii UE continuă să evalueze și alte acuzații, în special efectele de „gaură de iepure”. Un algoritm alimentează tinerii cu conținut negativ, cum ar fi imagini corporale nerealiste.
Comisia Europeană a declarat că Meta a încălcat legislația UE – dar și termenii și condițiile proprii – prin faptul că nu a împiedicat copiii sub 13 ani să utilizeze Facebook și Instagram.
Oficialii UE vor ca Meta să schimbe designul Instagram și Facebook. Se cere, de exemplu, eliminarea redării automate și derularea infinită din setările implicite.
Sunt cerute pauze de ecran și modificarea algortimului, astfel încât utilizatorilor să li se ofere mai puțin conținut personal.
Meta are dreptul să se apere și poate examina dosarele de anchetă ale comisiei.
Dacă aceste acuzații se confirmă, compania ar putea fi amendată cu până la 6% din cifra sa de afaceri anuală totală.
Potrivit informațiilor publice, cifra anuală de afaceri a META se află pe un trend ascendent de mai mulți ani.
Acuzațiile vin cu câteva zile înainte de un raport care va fi prezentat de un grup de experți convocat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Cel puțin 10 state membre ale UE elaborează deja planuri pentru a restricționa sau interzice accesul minorilor la rețelele sociale. rintre acestea se află inclusiv Franța, Italia și Spania. Țările pun presiune pe Comisia Europeană pentru a găsi o soluție la nivelul UE.
Henna Virkkunen a anunțat cea mai recentă acuzație împotriva META. Reprezentanta Comisiei pentru politica tehnologică a declarat că astfel de platforme online cu impact uriaș asupra tinerilor pot fi trase la răspundere.
„Legea privind serviciile digitale oferă un cadru clar pentru a trage platformele la răspundere pentru designul și efectele adictive ale serviciilor lor. Ne angajăm pe deplin să aplicăm legislația noastră în Europa”, a avertizat Henna Virkkunen.
În luna aprilie a anului 2025, nu mai puțin de 200 de entități mass-media din Franța au dat în judecată Meta. Această acțiune comună în Justiție este considerată una „istorică”.
Procesul se află pe rol la Tribunalul pentru activităţi economice de la Paris.
Printre aceste companii reclamante se regăsesc nume de notorietate din presa franceză audio-vizuală și scrisă, precum TF1, France Televisions, Radio France sau Le Figaro.
Nemulțumirea presei tradiționale față de „mecanismul” de afaceri folosit de giganții tehnologici este adâncă și de durată. Și nu numai în Franța, pentru că giganți precum Meta sau Google atrag bugete mari de publicitate prin utilizarea știri produse de trusturile de presă.
Meta este acuzată de companiile media franceze că ar colecta masiv date personale ale utilizatorilor. Numai că nu i-ar informa și nici nu ar solicita consimţământul acestora. Un astfel de comportament echivalează cu „o încălcare flagrantă a Regulilor europene privind protecţia datelor (GDPR)”.
Astfel, mai susțin companiile reclamante, Meta exploatează toate aceste date obținute și ulterior „propune publicități țintite”.
În ultimă instanță, Meta ar fi reușit să capteze „majoritatea invesiţiilor publicitare, în detrimentul media”. (informații detaliate AICI)