Asalt asupra publicației independente Gândul, cel mai puternic ziar de opoziție din România. De mai bine de două luni, Facebook a închis pagina ziarului cu 1 milion de urmăritori și refuză să o redeschidă. Milioane de vizualizări au dispărut peste noapte

Compania Meta, care operează platforma Facebook, a închis pagina ziarului Gândul pe 22 februarie 2026, fără niciun avertisment sau explicație clară. Într-o zi, pagina a dispărut și s-a prăbușit traficul Gândul, prejudiciul imediat fiind de 6-7 milioane de vizualizări zilnic și aproape 200 de milioane de vizualizări pe lună pe Facebook și pe site.

Extensia din social media a ziarului – de altfel certificată de Facebook prin „bifă albastră” – avea peste 1 milion de urmăritori și, în fiecare lună, genera sute de milioane de vizualizări. Facebook limitează în mod drastic dreptul publicului de a se informa de pe platforma Gândul. 

ECONOMIE Economia României încetinește puternic: Banca Mondială estimează o creștere cu doar 0,5% în acest an

19:09

ULTIMA ORĂ Nicușor Dan acceptă propunerile ministrului Justiției pentru șefiile Parchetului General, DNA și DIICOT

19:03

În absența explicațiilor privind restricția și considerând că ziarul a urmat, cu bună-credință, normele deontologice ale presei în virtutea informării publicului, considerăm această acțiune a Facebook un atac la adresa libertății presei în general și la adresa unei publicații independente în particular, o încălcare a drepturilor prevăzute în Constituție și a legii din România, așa cum vom demonstra mai departe.

Uluitor este cum o entitate precum Facebook poate pulveriza, dintr-un singur click, munca de ani de zile a unor jurnaliști. Asistăm la un abuz din partea unei entități dintr-o suită de giganți care, deși operează și încasează sume de ordinul sutelor de milioane de euro de la cetățenii români, practic nu există în România, nu plătesc taxe statului român și nu răspund în fața autorităților. Exemple sunt mai multe, inclusiv companii precum Uber care sunt protejate și fac concurență neloială antreprenorilor români.

Despre toate acestea, însă, pe larg în articolul următor și, așa cum obișnuim la Gândul, cu documente și cifre.

Invităm, pe această cale, ca toate autoritățile care apără cetățenii, Constituția, drepturile și libertățile, dar și pe cele care au rol de reglementare în domeniul concurenței libere să se autosesizeze în privința acestei acțiuni pe care noi o considerăm un abuz de putere: Parlamentul României, Guvernul României, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Consiliul Concurenței, Comisia Europeană prin Direcția Generală pentru Competiție etc.

Acțiunea Facebook, poziția dominantă din piață și puterea de a abuza în baza acestui statut reprezintă o un atentat grav la libertatea de exprimare și la concurența pe piața liberă.

Libertatea de exprimare, la mila algoritmilor și a deciziilor opace ale platformelor online

Restricționarea unei extensii a ziarului online prin care articolele Gândul ajungeau la peste 1 milion de utilizatori înseamnă, implicit, restricționarea libertății presei și libertății de exprimare.

La Gândul, credem sincer în rolul presei de a critica Puterea, de oricare culoare politică ar fi. Dar cu argumente, dovezi și documente solide. Considerăm a nu fi o simplă coincidență închiderea paginii de Facebook cu faptul că ziarul este cea mai puternică publicație de opoziție din România, în condițiile în care, așa cum vom arăta în cele ce urmează, Gândul a soluționat amiabil toate „problemele” indicate de Facebook care au dus la închiderea paginii și nu există niciun motiv real pentru care pagina să fie în continuare închisă.

Libertatea de exprimare este prevăzută de Constituție la Articolul 30:

• Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
  (2) Cenzura de orice fel este interzisă.
  (3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
  (4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.

Considerăm acțiunea Facebook de natură a încălca cel puțin 3 din cele 4 aliniate expuse din Art. 30 din Constituția României, care se referă la Libertatea de exprimare.

Facebook produce ziarului un prejudiciu major în raport cu concurența

Facebook aduce o perturbare gravă pentru concurența liberă din România pe piața media. Ziarului Gândul, prin faptul că nu mai poate disemina articolele pe Facebook prin pagina proprie, i se produce un prejudiciu major în raport cu concurența.

Ne aflăm în imposibilitatea de a ajunge la cititorii și urmăritorii Gândul din platforma Facebook, în condițiile în care alte ziare cu care suntem în competiție au acest acces neîngrădit. Acest lucru se reflectă în pierderi financiare pe care competitorii noștri nu le suportă. În consecință, capacitatea operațională a companiei scade, împreună cu posibilitatea de a investi, în vreme ce altor companii nu le sunt afectate veniturile de către Facebook.

Astfel, prin acțiunea de restricționare a accesului la pagină, Facebook intervine direct și încalcă principiul concurenței libere între companii, un drept și un pilon esențial al democrației și capitalismului.

Pa lângă simple principii, Facebook încalcă chiar Legea concurenței nr. 21/1996, Art 6: „Este interzisă folosirea în mod abuziv a unei poziții dominante […] prin recurgerea la fapte anticoncurențiale care au ca obiect sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței.”

Într-o zi, o pagină de 1 milion de urmăritori a fost pulverizată

Facebook refuză în continuare să dea o explicație clară pentru măsura luată și a invocat încălcarea unor drepturi de autor. Conflictul de drepturi de autor, de altfel inerent în activitatea de publishing, a fost rezolvat direct în aplicație cu companiile care au făcut reclamația. Cu toate acestea, deși toate cererile au fost rezolvate, Facebook continuă să persecute ziarul Gândul.

Redăm mai jos cronologia situației, împreună cu corespondența cu Facebook:

Restricția a fost aplicată contului de Facebook Gândul în data de 22 februarie, în jurul orelor 10:00–12:00.

Concomitent, am primit o notificare pe aplicație cum că unul dintre videoclipurile noastre ar încălca regulile de proprietate intelectuală, dar în mesajul pe care l-am primit când am încercat să accesăm pagina nu a fost menționat motivul pentru care pagina a fost suspendată.

Imediat, am deschis un tichet la Meta, în urma căruia am primit un răspuns: Meta are nevoie de mai multe informații din partea noastră, informații pe care le-am trimis.

De asemenea, am contactat compania care a reclamat conținutul ca încălcând regulile de proprietate intelectuala.

Ulterior, plângerile legate de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală au fost soluționate, așa cum se vede din captura de ecran de mai jos:

După cum se poate observa în captura de ecran, acestea sunt marcate „Closed”, deoarece au fost rezolvate pe cale amiabilă.

Mai departe, așa cum se poate observa și din captura de mai jos, chiar Facebook spune că nu am încălcat niciunul dintre „standardele comunității”.

Mai departe, nu avem niciun răspuns de la Facebook și de 5 săptămâni pagina Gândul nu poate publica.

Ce au făcut companiile de presă din alte țări:  200 de entități mass-media din Franța au dat Meta în judecată: „Practici ilegale”

În luna aprilie a anului 2025, nu mai puțin de 200 de entități mass-media din Franța au dat în judecată Meta – compania-mamă a Facebook și Intagram. Această acțiune comună în Justiție este considerată una „istorică”.

Procesul se află pe rol la Tribunalul pentru activităţi economice de la Paris.

Printre aceste companii reclamante se regăsesc nume de notorietate din presa franceză audio-vizuală și scrisă, precum TF1, France Televisions, Radio France sau Le Figaro.

• Compania Meta este acuzată de „practici ilegale” în domeniul publicității.
• Presa franceză acuză Meta că își folosește poziția dominantă pentru a distribui conținut gratuit, numai că beneficiază, în același timp, de „publicitate targetată”.
• Totuși, creatorii de conținut nu sunt remunerați așa cum ar fi normal.
• Instituțiile media franceze care au deschis acest proces solicită despăgubiri pentru utilizarea neautorizată a conținutului lor și pentru concurență neloială.

Un controversat „mecanism” de afaceri

Nemulțumirea presei tradiționale față de „mecanismul” de afaceri folosit de giganții tehnologici este adâncă și de durată, nu numai în Franța, pentru că giganți precum Meta sau Google atrag bugete mari de publicitate prin utilizarea știri produse de trusturile de presă.

În același timp, Meta este acuzată de companiile media franceze că ar colecta masiv date personale ale utilizatorilor,  dar fără a informa sau solicita consimţământul acestora, ceea ce echivalează cu „o încălcare flagrantă a Regulilor europene privind protecţia datelor (GDPR)”.

Astfel, mai susțin companiile reclamante, Meta exploatează toate aceste date obținute și ulterior „propune publicități țintite”.

În ultimă instanță, Meta a reușit să capteze „majoritatea invesiţiilor publicitare, în detrimentul media”.

Lista reclamanților din Franța

• Televiziuni şi posturi de radio private şi publice – TF1, France Televisions, Radio France, grupul RMC BFM, Lagardiere, care deţine inclusiv Europe 1;
• Cotidiane naţionale – Le Figaro, Liberation;
• Cotidiane regionale – Quest France, Centre France, la Voix du Nord, La Depeche;
• Reviste – grupurile CMI (care deţin Marianne) şi Prisma, proprietara Voici;
• Platforma video Dailymotion.

În ceea ce privește publicitatea digitală, Google și Meta încasează peste jumătate din totalul veniturilor.

Facebook  ajunge la peste 80% dintre utilizatorii de internet de pe continent, iar Google gestionează aproximativ 90% din căutările online.Uniunea Europeană a amendat Meta cu 200 de milioane de euro

„Fără practicile neloiale ale Meta, instituțiile media franceze ar fi primit o cotă semnificativ mai mare din investițiile în publicitate digitală”, au argumentat avocații.

De altfel, Uniunea Europeană a amendat Meta cu 200 de milioane de euro (227 de milioane de dolari) pentru încălcarea regulilor privind utilizarea datelor cu caracter personal pe Facebook și Instagram.

Amenda a vizat sistemul „plătește pentru confidențialitate” al Meta, ceea ce înseamnă că utilizatorii trebuie să plătească pentru a evita colectarea datelor sau sunt de acord să își partajeze datele cu Facebook și Instagram pentru a continua să utilizeze platformele gratuit.

Meta, acuzată de „parazitism economic”

În luna martie 2025 a fost deschis un alt proces, în Franța – la Tribunalul de Justiție din Paris (TJP), împotriva Meta.

Reclamanți:

• Syndicat national de l’édition(„ SNE ” – Uniunea Națională a Editorilor)
• Syndicat national des auteurs et des compositeurs(„ SNAC ” – Uniunea Națională a Autorilor și Compozitorilor)
• Société des Gens de Lettres(„ SGDL ” – Societatea Scriitorilor)

Meta esre acuzatăde de „încălcarea drepturilor de autor și parazitism economic”

Acesta este primul proces major legat de inteligența artificială, intentat în Franța împotriva unei companii de tehnologie pentru presupusa utilizare neautorizată a unor opere protejate de drepturi de autor pentru antrenarea unui model de inteligență artificială generativă.

Reclamanții susțin că Meta ar fi folosit ilegal opere protejate prin drepturi de autor (adică cărți franceze) ale membrilor săi (adică autori și editori) fără autorizație pentru a antrena modelul de inteligență artificială generativă „Llama” al Meta.

Reclamanții susțin că Meta este răspunzătoare pentru:

• Încălcare a drepturilor de autor, pentru presupusa încălcare a drepturilor exclusive ale autorilor și editorilor de a autoriza utilizarea operelor lor, cu încălcarea Codului francez al proprietății intelectuale.
• Parazitism economic, pentru presupusa exploatare nejustificată a eforturilor sau investițiilor autorilor și editorilor, cu încălcarea Codului Civil francez.

În concluzie, practicile Meta (Facebook) de abuz de putere sunt documentate și în alte țări. Faptul că o companie privată, care nu are sediu în România, nu plătește taxe și nu răspunde în fața legii, poate afecta, dintr-un singur click, drepturi fundamentale ale cetățenilor români, reprezintă o amenințare directă nu numai asupra libertății individuale, ci asupra democrației dintr-o țară.

AUTORUL RECOMANDĂ: